Dimitrios Goranitis, Deloitte: Perspectivele macroeconomice obligă băncile din România să-şi ajusteze strategia. Care sunt zonele vulnerabile la care trebuie să fie atente?
Dimitrios Goranitis, Liderul servicii de consultanţă pentru sistemul bancar şi pieţe de capital, Deloitte Central Europe
După aproape un deceniu de creştere foarte puternică a PIB-ului, România se pregăteşte pentru o încetinire economică bruscă. Potrivit raportului Comisiei Europene din 11 noiembrie 2022, România va închide anul 2022 cu o creştere de 5,8% a PIB-ului, semn al unei redresări economice post-pandemie, bazată în principal pe consumul intern. Pe de altă parte, însă, creşterea estimată a PIB-ului pentru 2023 este de sub 2%, cu perspective mai degrabă negative, în condiţiile în care România a întârziat conceperea şi implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investiţiilor viitoare. Potrivit Comisiei Europene, este de aşteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern. Se preconizează că inflaţia se va menţine ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic şi alegerile din 2024.
În raportul de ţară din 26 septembrie 2022, Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României să implementeze măsuri de disciplină fiscală prin reducerea cheltuielilor (inclusiv legate de plafonarea preţurilor la energie), creşterea impozitării (venituri personale, TVA) şi devalorizarea leului. Propunerile de măsuri de austeritate din partea FMI vor reduce, desigur, veniturile disponibile şi, în consecinţă, vor duce la o dinamică scăzută a creşterii PIB-ului bazate pe consum. Conform raportului ING CEEMEA FX Outlook 2023, leul se va deprecia semnificativ în prima jumătate a anului 2023.
De asemenea, din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidenţă faptul că, în 2023, România îşi va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeaşi direcţie ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu. Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o ameninţare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.
Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană. Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă şi se va redresa dificil şi lent”. Articolul citează declaraţiile lui Christine Lagarde, Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum şi pe ale economiştilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieţei de energie şi a întreruperilor înregistrate pe lanţurile de aprovizionare. Articolul subliniază creşterea negativă a PIB-ului Germaniei în 2023, de -1%, iar anterior, am asistat la scenarii sumbre pentru Italia, în timp ce Austria şi Belgia deja înregistrează contracţie economică, potrivit estimărilor.
Perspectivele macroeconomice privind UE şi România determină sectorul bancar să-şi ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecţie mai bine capitalizate decât oricând,
