Adrian Vasilescu, BNR: Dobânda-cheie, ROBOR-ul şi IRCC-ul au fost intens mediatizate. Un răspuns către directorul editorial al ZF
Directorul editorial al ZF, Cristian Hostiuc, şi-a axat comentariul din ediţia de luni pe un fapt o sută la sută real. Acela că în România sunt puţine familii, mai cu seamă tinere, care îşi pot cumpăra o locuinţă „cu banii jos”. Soluţia, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, este creditul bancar.
Nimeni nu ia credite în România cu pistolul la tâmplă! Însă tinerii trebuie să ia credite pentru că părinţii nu au strâns suficienţi bani ca să le dea sau pentru a nu se mai întreba în fiecare lună cât mai trăiesc bunicii, ca să se mute în casele lor
Un alt adevăr pe care îl remarcă Cristian Hostiuc: „ROBOR-ul a crescut de trei ori, IRCC-ul de patru ori. Într-un an. De aici pleacă discuţiile aprinse din cercurile celor care s-au împrumutat la bănci să-şi cumpere o locuinţă. Ce cred ei acum? Că le-au explodat ratele!”
În alte privinţe însă, mai cu seamă în cele referitoare la cauze, opiniile noastre se despart. Mai mult: cei care i-au citit comentariile lui Cristian Hostiuc, din lunile din urmă, vor fi observat diferenţa de abordare. Comentariile lui, de regulă, sunt bazate pe analize economice obiective. De această dată, în schimb, într-o analiză împinsă pe coordonate emoţionale, ajunge la funcţia creditului de a reduce tensiunile sociale.
Motivând că tinerii vor să aibă viaţa lor, să aibă propriul lor apartament şi că, din această perspectivă, dacă nu ar avea de unde să ia credite s-ar întreba când mor bunicii ca să se multe în casele lor. Dintr-o altă perspectivă însă, aceea a scumpirii dramatice a ratelor acestor credite, pe care le achită lunar, ei au multe întrebări la care nu primesc răspunsuri. Ori, dacă le primesc, nu cred în ele.
Cauza?! „Nu le-a spus nimeni, atunci când au luat credite cu dobânzi mici, ce va urma!”… Şi că BNR s-ar ascunde în spatele inflaţiei!
Adevărul e altul! Din toamna lui 2017, de când ROBOR-ul a început să urce împins de inflaţie – după ce ani buni nici inflaţia şi nici ROBOR-ul n-au deranjat pe nimeni în România – strategia de comunicare a BNR a înscris în prim-plan explicarea publică a acestui fenomen. În raport cu dinamica evenimentelor, a împrejurărilor, pe măsură ce inflaţia a urcat până când România a ajuns să măsoare cea mai mare creştere a preţurilor din Uniunea Europeană, Banca Naţională a fost continuu prezentă în spaţiul public cu explicaţii detaliate. Rând pe rând, în timp ce treptat erau activate, pe lângă ROBOR, dobânda de politică monetară, controlul strict al lichidităţii în sistemul bancar, ratele rezervelor minime obligatorii şi după ce, prin lege, a fost introdus IRCC-ul în mai 2019, toţi aceşti indicatori financiari au dobândit un grad foarte înalt de mediatizare. Explicaţiile şi avertismentele – fie privind riscurile de creditare sau de dobândă, fie privind vulnerabilităţile ce pot interveni într-o ţară cu cicluri inflaţioniste frecvente – au ajuns la public prin documente oficiale, prin vocea guvernatorului sau prin vocile comunicatorilor invitaţi frecvent să-şi spună opiniile la TV,
