Băncile sunt presate de BNR să-şi majoreze rezervele de capital pentru a face faţă atât scăderii valorii titlurilor de stat cât şi pierderilor efective care vor veni din criza economică. Şansa băncilor este că acum piaţa imobiliară nu a căzut iar cursul leu/euro nu a crescut
Deşi suntem în plină criză – explozia preţurilor la energie, inflaţie, dobânzi în creştere, întreruperea unor activităţi economice din cauza preţurilor foarte mari la gaze şi energie electrică, războiul din Ucraina – România va raporta în acest an cel mai mare PIB din istorie – 1.400 miliarde de lei, adică peste 280 miliarde de euro, faţă de 1.181 miliarde de lei, adică 240 miliarde de euro, în 2021.
Această creştere a PIB, care reprezintă valoare adaugată în economie într-un an şi este cel mai folosit indicator la nivel mondial, care arată puterea unei ţări, este susţinută de creşterea economică de peste 5% în acest an, de inflaţia care măreşte valoarea nominală (inflaţia va depăşi 15 %) şi de stabilitatea ireală a cursului valutar leu/euro (vedeţi ce se întâmplă cu forintul maghiar).
De asemenea, cifra de afaceri totală a companiilor din economie va depăşi 2.000 de miliarde de lei, peste 400 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Anul trecut cifra de afaceri totală din economie a fost de 1.780 miliarde de lei.
Salariul mediu va ajunge la 4.000 lei net, adică peste 700 de euro, cel mai ridicat nivel din istorie.
În aceste condiţii băncile din România vor raporta cel mai mare profit din istorie, aproape sau chiar peste 10 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro. La jumătatea acestui an profitul net raportat a fost 4,8 miliarde de lei, la active bancare de 664 miliarde lei. În 2021 profitul raportat de cele 34 de bănci a fost de 8,2 miliarde de lei, la active de 640 miliarde de lei. Peste 80% din acest profit este realizat de primele 10 bănci din sistem.
Dacă anul acesta îl vom încheia în glorie din punct de vedere al statisticii macroeconomice, anul viitor vor începe să vină pierderile cauzate de această criză.
Nu toate companiile pot face faţă la explozia preţurilor la energie. Nu toate companiile au de unde să acopere creşterea dobânzilor, nu toate firmele pot să facă faţă scăderii consumului care vine din reducerea puterii de cumpărare având în vedere că salariile nu acoperă creşterea preţurilor, nu toate firmele pot să facă faţă reducerii comenzilor având în vedere recesiunea din Europa, care nimeni nu ştie cât va ţine.
De asemenea, nimeni nu ştie cât va ţine războiul din Ucraina.
Pentru a nu se mai confrunta cu situaţia din criza anterioară – România a fost nevoită să ia 20 miliarde de euro de la FMI şi creditori internaţionali pentru a-şi echilibra poziţia externă şi situaţia sistemului bancar care era expus la valută şi la finanţări externe – BNR a început să ceară băncilor să facă rezerve suplimentare de capital pentru a acoperi problemele economice de anul viitor – creşterea dobânzilor, persoanele fizice de abia acum încep să resimtă acest lucru, creşterea creditelor neperformante, pierderea de joburi şi şomajul etc.
Chiar dacă băncile vor raporta cel mai mare profit, ele sunt lovite în plin de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti aflate în portofoliul lor din cauza creşterii dobânzilor.
