Alex Milcev, EY: Taxe şi investiţii străine noi, o şansă serioasă dată de contextul geopolitic
Se vorbeşte mult legat de deficitul bugetar, nevoia de bani pentru cheltuieli previzibile, dar şi cele neprevăzute (de ex. costurile pandemiei, subvenţii pentru energie, creşterea importantă a cheltuielilor cu apărarea etc.) şi, desigur, despre sursele de finanţare ale acestora. De multe ori, se discută despre necesitatea creşterii gradului de colectare, nevoia şi oportunitatea unei creşteri de taxe şi impozite, la fel pe partea de împrumuturi ale statului. Se vorbeşte mai puţin, însă, despre investiţiile străine directe (ISD) ca sursă de venituri bugetare. Este cert că această temă trebuie şi începe să devină o zonă de preocupare a tuturor responsabililor şi decidenţilor din zona economică şi politică.
Este un context special, chiar am putea spune unic, ceea ce se întâmplă în ultima perioadă, de la momentul începerii conflictului dintre Rusia şi Ucraina, din februarie 2022 încoace. Războiul de la graniţa de nord a României a schimbat foarte multe lucruri, în mod vizibil şi imediat, având şi efecte mai puţin evidente, deşi cu impact major. Printre acestea este şi fluxul ISD în regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv Rusia, Belarus şi Ucraina, dar şi alte ţări din CSI. Vorbim, în acest context, mai ales despre repoziţionarea României pe harta destinaţiilor acestor investiţii.
Mai concret, în această nouă realitate geopolitică este de presupus că sunt miliarde de USD care îşi caută o destinaţie. De exemplu, în Rusia s-au investit peste 100 miliarde de USD în ultimele decenii, mare parte dintre acestea nemaiexistând acum, fiind pierdute sau retrase de către investitorii străini.
În absenţa războiului, acestor investiţii li s-ar fi adăugat alte miliarde în perioada următoare, conform planurilor de dezvoltare anunţate înainte de război. Acum, brusc, aceşti bani – retraşi sau deja alocaţi, trebuie să-şi găsească o nouă destinaţie. Este puţin probabil ca aceasta să fie Estul îndepărtat, având în vedere existenţa anumitor divergenţe geopolitice între europeni şi China. De asemenea, şi mai puţin probabil este ca aceşti bani să se întoarcă în ţările de origine, precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa. Ce se va întâmpla cu ei şi cum se poziţionează România ca potenţială (atractivă) destinaţie pentru toate aceste fonduri?
În primăvară, am realizat un studiu, la nivel european, privind atractivitatea diferitelor ţări europene pentru investitorii străini – EY Attractiveness Survey 2022. Studiul a fost realizat după începutul războiului. Din acest punct de vedere, România este pe un onorabil loc patru, după Marea Britanie, Lituania şi Portugalia.
Mai mult, ţara noastră este considerată ca fiind cea mai atractivă din Europa pe supply chain şi logistică, după doi ani de pandemie şi 10 luni de război în apropiere, pe fondul unor crize punctuale, sectoriale, cum ar fi cea a chip-urilor pentru industria auto, dar şi altele. Cu alte cuvinte, suntem în top pe radarul investitorilor străini care vor să deschidă un business aici ori să extindă unul existent, chiar în condiţiile actuale. Prin urmare, sunt create premisele de bază pentru a atrage şi a asimila o parte importantă a acestui flux neaşteptat de ISD.
