Zvonurile și dezinformarea care au culminat cu asediul Capitoliului în ianuarie 2021 au „pregătit terenul” pentru o nouă mișcare de contestare a rezultatelor, de această dată a alegerilor pentru Congres.
Mișcarea „Stop the Steal” include acuzații că buletinele de vot vor fi modificate și alegătorii republicani vor fi privați de drepturi, precum și amenințări cu violența în lumea reală. Unele dintre aceste acuzații sunt alimentate de personalități importante, inclusiv oficiali din Partidul Republican și de fostul președinte al SUA Donald Trump.
Ce zvonuri au circulat până acum și ar putea urma în perioada imediat următoare, în analiza de mai jos.
„Opriți furtul!” – o furtună atent planificată
În 2021, asaltul asupra Capitoliului de către suporterii radicalizați ai lui Donald Trump a reprezentat o culminare șocantă în viața reală a violenței simbolice care se petrecea deja de câteva luni în mediul online.
„Stop The Steal” („Opriți furtul”) a fost sloganul sub care s-au reunit oameni veniți din toate colțurile Internetului, alimentați de o convingere colectivă: democrații fraudează alegerile generale, iar alegerea președintelui Biden nu reflectă votul popular. Absența dovezilor, anterior și ulterior momentului electoral, nu a împiedicat această conspirație să dospească următorii doi ani.
Investigația Politico arată cum adepții mișcării răspândesc teorii ale conspirației despre presupusa fraudă electorală și incită alegătorii să ia măsuri în viața reală, dacă rezultatul nu le convine (mai specific, dacă nu se soldează cu victoria candidaților republicani).
Din start, este o argumentație perversă, distorsionată:
- alegerile sunt fraudate doar dacă nu este ales candidatul care ne este pe plac, altminteri sunt corecte;
- se face apel din plin la prezumția de vinovăție;
- se operează cu adevăruri personale, nu cu fapte obiective;
- se susține că procesele democratice de validare a rezultatelor electorale trebuie înlocuite de violență și mișcări în stradă, pentru a răsturna rezultatul.
Mișcarea se construiește pe un eșafodaj de zvonuri, speculații, teorii ale conspirației și emoții negative, care se rostogolesc într-o mai mică măsură pe rețelele mainstream, precum Facebook și Twitter, și într-o mare măsură pe platformele marginale, cum ar fi Telegram, Gab, Parler, Truth Social.
În urma înfrângerii lui Trump din 2020, o întreagă industrie de influenceri online cu ideologii mai mult sau mai puțin extremiste a apărut, pretinzând că dezvăluie o conspirație de stat profundă, axată în jurul fraudării alegerilor – „Marea Minciună”.
Este o acțiune coordonată, explică Renée DiResta, cercetător la Stanford Internet Observatory, citată de Politico: „Multe dintre aceste grupuri sunt locale, dar rețelele sunt coordonate de oameni care au vizibilitate la nivel național”.
Doug Bock Clark, ProPublica, explică cum s-a născut și răspândit mitul alegerilor furate: „Marea Minciună nu a apărut prin magie. Au existat oameni care au gândit aceste idei […].Și ceea ce am descoperit în reportajele noastre a fost că exista un grup mic de oameni care erau foarte implicați în căutarea a ceea ce ei numeau dovezile privind marea minciună.
