De ce nu vedem/simţim criza? De unde vin banii care susţin în continuare consumul, aglomeraţia de pe şosele, vânzările de maşini, vânzările de apartamente sau piaţa produselor de lux? Cum a ajuns un transportator anonim din Bistriţa mai puternic decât o bancă?
România este fascinantă.
Vineri, DIICOT a anunţat o serie de percheziţii la o firmă de transport din Bistriţa – Latino Express. În urma percheziţiilor s-au găsit 46 de lingouri de aur şi argint, 104.530 de euro, 18.284 de dolari, 273.274 de lei, 109.167 lire sterline, 1.865 lire scoţiene, 820 franci elveţieni, 1.850 dolari australieni, 300 de dolari canadieni, 8.790 de coroane norvegiene, 480 de coroane suedeze, 4.8650 coroane daneze, 5.000 coroane Cehia, 50.000 de ruble Belarus, 2 saci şi o geantă cu bijuterii din aur, 20 de ceasuri în cutii etc.
Cred că nicio bancă nu are atât de multe valute în cash cum avea acel transportator.
DIICOT spune că transportatorul din Bistriţa se ocupa cu introducerea banilor în ţară, bani produşi în Marea Britanie şi în Europa.
Cred că astfel de transporturi se petrec nu numai la acea firmă din Bistriţa, Latino Express.
O altă ştire de la finalul săptămânii trecute menţiona un caz de devalizare cu acte false a conturilor unui offshore, Paxam Inc.Belize de la OTP Bank, un caz de 11 milioane de euro. Paxam este un procesator de piaţă implicat în rularea unor bani de către oameni din industria videochatului.
DIICOT menţionează că în perioada 2009-2016 trei persoane fizice implicate în industria videochatului au făcut tranzacţii prin conturile RIB (Romanian International Bank) şi OTP de aproape 300 de milioane de dolari. În 2013 RIB a închis conturile Paxam.
Este pentru prima dată când într-un dosar se menţionează public un nivel al banilor care se rulează prin conturi din industria videochatului.
Iar România este plină de videochaturi.
Dacă extrapolăm banii rulaţi doar de o singură firmă, s-ar putea să ajungem la miliarde de euro pe an din industria videochatului.
Aceste cazuri/dosare nu au legătură între ele, dar pot constitui un punct de plecare pentru banii care vin în ţară prin surse neoficiale şi oficiale şi care susţin economia.
Economiştii se întreabă cum de România este atât de rezilientă din punct de vedere economic: din criza Covid şi-a revenit cel mai repede, cu o creştere economică fulminantă, peste toate aşteptările, cu o creştere puternică a consumului.
Acum peste tot este criză, s-au adunat toate lebedele negre deasupra economiei globale. Inflaţia a explodat la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, preţurile la gaze sunt la ceruri din cauza războiului dn Ucraina, fluxurile de materii prime sunt întrerupte, iar fluxurile comerciale sunt supuse unor teste de rezistenţă.
În încercarea de a stopa inflaţia, băncile centrale majorează dobânzile la foc automat, începând să provoace pierderi economice.
În România inflaţia a depăşit 15% şi nu va scădea atât de uşor, puterea de cumpărare oficială începe să fie afectată având în vedere că salariile nu cresc după cum cresc preţurile, iar acum creşterea dobânzilor începe să-şi facă simţită prezenţa.
Dacă ne uităm la datele statistice, trebuie să vedem criza. Dacă ne uităm însă pe stradă,
