Educaţia economică – ghidul dezvoltării şi antidotul populismului
M-am alăturat iniţiativelor Băncii Naţionale a României şi comunităţii bancare, pentru a marca importanţa esenţială a educaţiei financiare, având în minte nevoia unei educaţii economice cu rol de activ societal, axat pe trei direcţii convergente şi cu temeiuri interdependente: cetăţeanul, mediul de business şi decizia de politică economică.
Pe linia acestor direcţii, pentru a rezuma exigenţele minimale, ar fi ideal ca cetăţeanul să se poată feri singur de populismul financiar, mediul de business să facă strategii de succes iar decidenţii să facă politici economice sustenabile, gândind dincolo de ciclurile electorale.
În continuare, mesajul adresat participanţilor la conferinţa “Educaţia financiară şi sistemul bancar” – 18 octombrie 2022, în deschiderea dezbaterilor, alături de Guvernatorul Băncii Naţionale a României şi Ministrul Educaţiei:
“Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră, pentru a marca, împreună, un nou pas în efortul nostru comun de a aduce în prim plan importanţa educaţiei economice şi financiare.
Felicit Banca Naţională a României pentru iniţiativa de a promova atât nevoia de dezvoltare a competenţelor financiare în societate, cât şi proiectele de succes ale comunităţii bancare dedicate creşterii nivelului de educaţie financiară.
Obiectivul de dezvoltare a educaţiei financiare beneficiază deja de Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, însă implicarea mea nu ţine doar de aceste raţiuni instituţionale, prin calitatea de consilier al Preşedintelui României pe probleme de politici economice.
Pentru mine este şi o profesiune de credinţă, asumată de-a lungul celor 25 de ani de activitate universitară la Academia de Studii Economice, din convingerea că ideile economice sănătoase trebuie să devină forţa motrice a dezvoltării noastre ca ţară, idei fundamentate onest şi aplicate consecvent în decizii, afaceri şi în politica economică.
Doamnelor şi domnilor,
Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educaţie economică şi financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziţie economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia şi societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conştienţi că schimbări şi reforme vom face continuu, şi de acum înainte, în educaţie, sănătate, economie sau administraţie.
Una din lecţiile economice elementare pe care o prezint studenţilor mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opţiuni individuale sau decizii politice.
Însă, considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu consecinţe profunde pentru decizii esenţiale. De prea multe ori întâlnim opinii şi comportamente care par să spună că educaţia este gratuită – pentru că şcolile sunt gestionate în general de stat, că mediul natural este gratuit – pentru că este al tuturor, sau chiar pacea este gratuită – pentru că beneficiem de securitate, fără să fi simţit războiul.
De aceea, înainte de a vorbi despre bani, despre cum să îi gestionăm, avem nevoie să ştim mai întâi despre costurile alegerilor noastre şi efectele lor asupra unora sau asupra tuturor,