Disputa între România și Ungaria pe tema gazului din Marea Neagră continuă. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a spus, miercuri, că în problema extragerii zăcămintelor offshore din România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbelişte.
„Până acum, deciziile de la Bruxelles au cauzat doar daune în domeniul securităţii energetice a Europei, în schimb, măsurile guvernului maghiar funcţionează, aprovizionarea Ungariei fiind în continuare asigurată”, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Praga, potrivit hirado.hu.
După şedinţa miniştrilor energiei din Uniunea Europeană, şeful diplomaţiei ungare a declarat că în cadrul şedinţei nu a fost luată vreo decizie concretă, însă este mai bine aşa, pentru că introducerea unei plafonări a preţurilor gazelor ar pune în pericol aprovizionarea cu energie a continentului, totodată ar duce şi la creşterea preţurilor.
În ceea ce priveşte problema încrederii, Szijjártó a amintit că în problema extragerii zăcămintelor offshore din România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă, după ce contractul de achiziţie pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare, însă proiectul a fost oprit în cele din urmă.
România va avea un miliard de metri cubi de gaze în plus, de la anul, inclusiv extrase din Marea Neagră, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas.
Potrivit ministrului Popescu, cei de la Romgaz preiau de la Exxon şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, astfel că în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România.
