Polonia a început să primească gaze din Norvegia, printr-o nouă conductă în regiunea baltică
Odată cu alimentarea Poloniei, a fost inaugurat şi interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria, considerat esenţial pentru securitatea energetică a Europei.
Polonia a început de sâmbătă să primească gaze printr-o nouă conductă în regiunea baltică, care porneşte din Norvegia şi trece prin Danemarca şi Marea Baltică, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. Conducta se află în centrul strategiei Poloniei de a-şi diversifica aprovizionarea cu gaze dincolo de Rusia, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei în Ucraina, începută în februarie, să declanşeze o criză energetică globală.
O purtătoare de cuvânt a Gaz-System a declarat că livrările au început la 6.10 a.m. (04:10 GMT), iar nominalizările sau cererile de trimitere a gazelor prin conductă, pe 1 octombrie, au totalizat 62,4 milioane de kilowaţi-oră (kwh). Conducta, cu o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi, a fost inaugurată oficial marţi, la o zi după ce au fost detectate scurgeri în gazoductele submarine Nord Stream, care leagă Rusia de Europa. Rusia a tăiat livrările de gaze către Polonia în aprilie, când Varşovia a refuzat să plătească în ruble. Sâmbătă a fost inaugurat şi interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria, considerat esenţial pentru stabilitatea energetică a Europei.
Scurgerile de gaze din Marea Baltică: Rusia acuză, pe faţă, Occidentul
Şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîşkin, a susţinut vineri că deține „dovezi” despre implicarea unei „piste occidentale” în fisurarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. „Deţinem materiale care indică spre o pistă occidentală în organizarea şi implementarea acestor acţiuni teroriste”, a spus Narîșkin, citat de agenția de presă Interfax, fără a preciza pe ce „dovezi” îşi bazează afirmaţia. Potrivit Reuters, este vorba de cea mai directă acuzaţie lansată până acum de regimul de la Moscova la adresa Occidentului în cazul celor patru fisuri constatate la gazoductele Nord Stream 1 și 2. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a vorbit joi despre un „sabotaj fără precedent” și „o acţiune de terorism internaţional”.
Suspiciuni
Gazoductele nu funcţionau în momentul fisurării, însă conţineau gaze. Nord Stream AG, operatorul conductei Nord Stream 1, a comunicat că se aşteaptă ca scurgerea de gaz să înceteze până lunea viitoare, însă nu a reuşit să ajungă în zonă pentru a evalua daunele de la faţa locului. Uniunea Europeană (UE) anchetează cauzele scurgerilor de gaze din Nord Stream 1 (operată de Gazprom) şi 2, suspectând că deteriorarea celor două conducte, în largul coastelor Danemarcei şi Suediei, a fost cauzată de sabotaje, scrie euobserver.com.
Livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta. În ceea ce privește gazoductul Nord Stream 2, acesta nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după invadarea contra Ucrainei. În opinia economistului suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, „vinovatul evident” în exploziile de la gazoductele Nord Stream pare să fie Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei (GUGI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți.