Cristian Gavril şi Corneliu Muşat, PwC: Noua procedură a concordatului preventiv facilitează companiilor aflate în dificultate obţinerea aprobării unui Plan de restructurare
Reducerea fenomenului insolvenţei companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, în special în condiţiile crizelor economice, când numărul companiilor aflate în dificultate creşte. Odată cu transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE nr. 1023/2019 prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată şi completată Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventivă fiind reconfigurate cu scopul asigurării unor pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăţi financiare, pentru a-şi putea restructura afacerile şi a evita insolvenţa. În acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustată, facilitând obţinerea de către societăţile aflate în dificultate a aprobării Planului de restructurare de către creditori.
Ce este concordatul preventiv şi cine poate cere deschiderea procedurii
Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenţei, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul îşi redresează activitatea şi îşi achită total sau parţial creanţele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanţe sunt afectate şi care va fi omologat de judecătorul-sindic, după verificarea îndeplinirii condiţiilor de legalitate. Acesta oferă societăţii aflate în dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui Plan de restructurare, care trebuie să prevadă şi modalitatea de achitare a creanţelor faţă de toţi sau o parte dintre creditori (creditorii afectaţi prin concordat) şi care, după ce va fi aprobat de aceşti creditori, va fi omologat de către judecătorul sindic.
Procedura poate fi accesată de debitorii aflaţi în dificultate, respectiv în orice împrejurare care determină o afectare temporară a activităţii ce dă naştere unei ameninţări reale şi grave la adresa capacităţii viitoare de a-şi plăti datoriile la scadenţă, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Administratorul concordatar va atesta starea de dificultate, judecătorul sindic urmând să pronunţe hotărârea de deschidere a procedurii de concordat şi în funcţie de îndeplinirea acestui criteriu. Creditorii dobândesc dreptul de a formula cererea de deschidere a procedurii concordatului, dacă obţin acordul debitorului.
Planul de restructurare, documentul care stă la baza procedurii Concordatului
După deschiderea procedurii, Administratorul concordatar sau Debitorul, asistat de acesta, întocmeşte Planul, care va conţine măsurile adecvate pentru redresare şi o analiză privind situaţia economică a debitorului, situaţia salariaţilor precum şi o descriere a cauzelor şi a nivelului stării de dificultate. Pot fi abordate mai multe tipuri de măsuri cum ar fi: restructurarea operaţională, valorificarea activelor, a întreprinderii ca ansamblu independent, reorganizarea persoanei juridice (fuziune sau divizare), modificarea structurii capitalului social (majorare de capital, cooptarea de noi asociaţi, conversia creanţelor în acţiuni cu majorarea capitalului social). Programul de plăţi către creditori se poate proiecta pe maxim 48 de luni (majorată cu 24 de luni faţă de reglementarea anterioară), termen ce poate fi prelungit cu 12 luni de judecătorul sindic pe baza unei solicitări motivate. Procentul minim de achitare a creanţelor în primul an a fost redus de la 20% la 10%.
Alte avantaje oferite de noul Concordat preventiv societăţilor în dificultate
Îndată după deschiderea procedurii şi până la omologarea Planului de către judecător, procedurii concordatului i se ataşează de drept efectul suspensiv al tuturor executărilor silite,
