Putin, pe urmele lui Ceaușescu
- Criza de militari și recentele înfrângeri de pe front l-au dus pe liderul rus într-o poziție în care nu mai poate controla desfășurarea evenimentelor.
- Discursul său se aseamănă cu cel al lui Nicolae Ceaușescu, ținut în seara zilei de 20 decembrie 1989, când a anunțat că armata va trage în protestatarii de Timișoara. 48 de ore mai târziu, Ceaușescu pierdea puterea.
- Vladimir Putin susține referendumurile din teritoriile cucerite în Ucraina și cere guvernului să mărească producția de armament.
- Liderul rus e măcinat puternic de bătăliile pierdute de armata sa și consideră că responsabilitatea e a Occidentului care a înarmat Ucraina.
Șocantă este asemănarea de ton, limbajul de lemn și teama ascunsă în spatele cuvintelor atât în discursul ținut de Vladimir Putin, cât și în cel ținut de Nicolae Ceaușescu în data de 20 decembrie 1989, cu 48 de ore înainte de a pierde puterea.
După 33 de ani, un alt dictator vine în fața unei națiuni și vorbește de neonaziști. Ceaușescu, în urmă cu trei decenii, le spunea fasciști. Putin dă vina pe Occident, fostul președinte al României, pe “agenturile străine”. Președintele Rusiei vorbește de faptul că dușmanii impun voința lor asupra altor țări, Ceaușescu susținea “independența” și “construcția socialismului”.
Prezentăm integral cele două discursuri, cel al lui Vladimir Putin, fiind comentat, pentru ca publicul să deslușească mai ușor starea emoțională a liderului rus și problemele cu care se confruntă, dar să descopere și asemănările cu una dintre ultimele “cuvântări” ale lui Ceaușescu.
Vladimir Putin, discurs 21 septembrie, 2022:
Vladimir Putin, discurs 21 septembrie 2022 – Foto: Hepta.ro
Tema discursului meu este situația din Donbas și desfășurarea unei operațiuni militare speciale pentru eliberarea acestuia de regimul neonazist care a preluat puterea în Ucraina în 2014, ca urmare a unei lovituri de stat militare.
Comentariu: Putin face referire la Revoluția Demnității, care a avut loc în Kiev, în luna februarie 2014, fiind provocată de refuzul guvernului pro-rus din Ucraina de a semna acordul de asociere la Uniunea Europeană.
Acest lucru a dus la protestul Euromaidan la care au participat în jur de 800.000 de ucraineni și pe care regimul președintelui Viktor Ianukovici, un apropiat al Kremlinului, a decis să-l reprime. 108 protestatari au murit, peste 1.100 au fost răniți. În final, puterea susținută de Putin se prăbușește și Ianukovici fuge la Moscova.
Pentru președintele rus, ce s-a întâmplat atunci a fost o “lovitură de stat militară”. De furie, la câteva luni, decide invadarea Peninsulei Crimeea și începerea războiului din Donbas.
Mă adresez, azi, tuturor cetățenilor țării noastre, oamenilor de diferite generații, vârste și naționalități, oamenilor din marea noastră patrie, tuturor celor care sunt uniți în Marea Rusie istorică, soldaților, ofițerilor și voluntarilor care luptă acum pe linia frontului, se află în gardă, către frații și surorile noastre –