Cel de-al treilea discurs anual susținut de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, în fața plenului Parlamentului European reunit la Strasbourg, a fost extrem de așteptat de către politicieni și analiști deopotrivă.
După cum a și subliniat președintele Comisiei, este pentru întâia oară că un asemenea discurs este rostit în condițiile în care este război la frontierele Uniunii Europene.
Mulți analiști au așteptat un discurs definitoriu, poate cel mai important al actualului președinte al Comisiei. Nu știu dacă este cazul pentru o asemenea apreciere, dar, cu siguranță, am asistat la o schimbare de abordare.
Un discurs care s-a dorit vizionar
De această dată, nu am mai ascultat o dare de seamă a anului care a trecut și o prezentare cuantificabilă a intențiilor viitoare. În loc de aceasta, am fost martori ai unui discurs care s-a dorit vizionar, care reafirmă valorile fondatoare ale Uniunii Europene și proclamă misiunea imediată, și anume restabilirea încrederii în democrație și definirea contextului geopolitic global în care ne aflăm ca pe-o titanică luptă a autocrațiilor împotriva statelor democrate.
Este evidentă asocierea cu viziunea de la Washington proclamată de către președintele Biden, care este în plin avânt de construire a coaliției globale a forțelor democratice.
Este clar că Uniunea Europeană are nevoie, astăzi, atât de viziune și inițiativă politică, cât și de soluții concrete.
Bogat în generalități, dar mai zgârcit în soluții concrete, discursul președintelui Comisiei Europene a fost atent construit într-o coregrafie politică de sorginte americană.
Începând de la culorile îmbrăcămintei Ursulei von der Leyen, dar și a colegelor domniei sale din Comisie, la prezența Olenei Zelenska, soția președintelui Ucrainei, în plenul Parlamentului, până la formularea dramatizată a unora dintre mesajele din discurs, am avut în față un produs politic și de comunicare atent întocmit.
Nu este o surpriză, în cele din urmă, să ne amintim că însăși ideea discursului anual despre starea Uniunii a fost importată de fostul președinte al Comisiei, José Manuel Barroso, din practica politică americană.
Interesantă a fost și economia timpului folosit pentru a construi discursul. Patru părți aproape perfect egale de câte 13-14 minute au fost dedicate, în ordine, războiului din Ucraina și stării democrației, apoi crizei energetice, după care a urmat panelul despre economie și, în sfârșit, cea de-a patra parte a cuprins restul mesajelor, de la decesul reginei Elisabeta a II-a până la Conferința despre viitorul Uniunii Europene.
Cel mai fierbinte subiect pentru toți cetățenii României
În ceea ce privește criza energetică, probabil, cel mai fierbinte subiect pentru toți cetățenii României, am putut auzi repetarea soluțiilor pe care Comisia Europeană le-a prezentat deja săptămâna trecută:
- taxa de solidaritate pe profiturile uriașe ale firmelor din energie,
- continuarea reducerii dependenței de hidrocarburile provenind din Rusia,
- sprijinirea țintită a familiilor și a IMM-urilor
- garanții de stat pentru lichiditățile operatorilor din energie.
Cel mai important anunț este acela al decuplării mecanismului de stabilire a prețului energiei electrice de prețul gazului natural.
