Norocul României
În ziua în care ucrainenii își eliberează localitate după localitate, președintele Zelenski ține unul dintre discursurile intrate în istorie, Fără voi! și liderii Uniunii Europene vorbesc despre solidaritatea care ne va scoate de sub șantajul și amenințarea lui Putin, un europarlamentar român din partidul care are cârma guvernării, PNL, se pune în răspărul UE și anunță că în niciun caz nu se supune vreunei măsuri de reducere a consumului de energie, ca-n comunism.
Dincolo de infantilismul cu care tratează istoria totalitarismului (comunist), Rareș Bogdan ar putea pune România în situația sensibilă de a demonstra Bruxelles-ului că nu a înțeles nimic, dar noroc că liderii europeni au învățat că politicienii români au o societate mai bună decât ei.
Planul de măsuri pe care l-au propus instituțiile europene pentru a scoate Uniunea Europeană din prizonieratului șantajului de la Moscova are în centrul lui principiul solidarității între statele membre, un principiu care a funcționat și în criza precedentă, cauzată de pandemie: datorită politicii de solidaritate a Uniunii, statele mai slab dezvoltate au avut același acces la vaccin și la tratament anti-Covid, ca statele puternice.
Nu a fost așa din prima zi, o vulnerabilitate rapid speculată atunci de Rusia și China, la unison, dar Uniunea Europeană a învățat rapid lecția Italiei, primul stat dramatic lovit de pandemie.
Iar diferențele dintre statele UE care s-au văzut în pandemie au privit exact ceea ce nu Bruxelles-ul putea reglementa, anume sistemele naționale de sănătate. Așa se face că în România, țară de altfel fruntașă la decesele din cauze prevenibile/tratabile, numărul celor morți din cauza virusului a fost sensibil influențat de accesul la servicii medicale, în primul rând, și apoi de starea sistemului medical.
Una dintre lecțiile crizei pandemice a fost tocmai nevoia ca Uniunea Europeană să aibă puteri sporite și să se comporte ca o uniune politică, un deziderat respins de grupul așa-numiților suveraniști, care ar prefera mai degrabă o întoarcere la simpla Comunitate Europeană Economică decât un construct european politic unitar.
Acești rebeli care pun la îndoială valorile UE și care presează toate principiile Uniunii Europene doresc cei mai mulți dintre ei, de fapt, întoarcerea la Comunitate Economică Europeană. Ei nu vor neapărat dispariția UE, ci dispariția Uniunii Europene Politice, întoarcerea la Comunitatea Economică Europeană, care a fost un model de succes și de bunăstare. Să fie mai mulți care să beneficieze, dar să fie mai puțini cei care să le impună statul de drept.
Andrei Țăranu, politolog, într-un interviu acordat Spotmedia.ro
Acum, planul de măsuri anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre care și plafonarea prețului la gazul rusesc, în ciuda amenințărilor lui Vladimir Putin, că Rusia nu va mai livra nici petrol şi nici gaze naturale ţărilor care plafonează preţul hidrocarburilor vândute de către Moscova, depinde, iarăși, de acest principiu al solidarității, deja pus la încercare la Viktor Orban.
Așa cum știm, Moscova va căuta să speculeze orice falie poate știrbi unitatea statelor UE,