Este „Quiet Quitting” soluţia pentru cea mai bună viaţă?
Poate aţi auzit de cel mai recent cuvânt în trend, „Quiet Quitting”?
A început în China, unde angajaţii suprasolicitaţi şi epuizaţi au simţit că nu merită sacrificiul continuu al sănătăţii şi stării lor de bine. Apoi, la începutul acestui an, un videoclip de pe TikTok a numit-o „Quiet Quitting” (renunţare liniştită), iar termenul s-a propagat pe reţelele de socializare ca focul. Deci, ce înseamnă de fapt?
„Nu renunţi definitiv la job, dar renunţi la ideea de a da tot ce-i mai bun din tine.” Pentru unii înseamnă pur şi simplu stabilirea unor limite sănătoase pentru a gestiona o cultură toxică a suprasolicitării cronice şi a subaprecierii.
Dar pentru mulţi, înseamnă să facă doar minimumul necesar – o mentalitate care susţine îndeplinirea cerinţelor jobului şi nimic mai mult. Detaşarea de angajament, bucurie şi scop în muncă, ca soluţie la burnout.
Înţeleg liderii?
Quiet Quitting (Renunţarea liniştită) – la fel ca Mare Demisie – este un răspuns la o problemă foarte reală – epidemia globală de stres şi burnout care nu a fost niciodată mai acută. Cifrele sunt uluitoare. Peste 75% au raportat epuizare, oboseală mentală sau burnout. Ajungem la un punct de cotitură. Asistăm la moartea vechiului model „industrial”. Liderii trebuie să regândească complet modul în care implică oamenii într-un mod uman şi plin de compasiune. Scopul, Încrederea şi empatia sunt noua „monedă” organizaţională. Dar înţeleg liderii mesajul?
Un studiu recent de la Harvard a subliniat că Quiet Quitting nu este o problemă despre angajaţi, ci despre lideri.
Adevărul despre wellbeing
După cum spune Arianna Huffington, ideea că burnout-ul şi quiet quitting sunt singurele noastre opţiuni este în mod clar o alegere falsă. Există o a treia alternativă – să fim implicaţi în munca noastră fără a ajunge la burnout şi a ne sacrifica sănătatea şi fericirea.
Ştim acum, din cercetări, că principalul motiv din spatele burnout-ului nu este volumul de muncă în sine (deşi acesta este un factor important). Este lipsa scopului şi a sensului. A avea un sentiment de scop este profund legat de bunăstarea noastră fizică şi mentală. Scopul este adevăratul antidot împotriva burnout-ului.
Quiet Quitting poate părea o idee rezonabilă, mai ales în culturile toxice, dar nu acesta este răspunsul. Este o modalitate greşită de a acorda prioritate stării de bine. Iată de ce.
De ce lucrăm? Să câştigăm un salariu, să trăim o viaţă bună, să ne atingem întregul potenţial? Distincţia dintre Viaţă şi Muncă începe să dispară. Deşi suntem mult mai mult decât joburile noastre, jobul ocupă o mare parte din viaţa noastră. Desigur, munca serveşte ca mijloc de a obţine „securitate” şi o viaţă bună. Dar este mai mult decât atât…
Joburile ne alimentează identităţile şi sentimentul de valoare. Ele inspiră conexiuni şi oportunităţi de învăţare care sunt esenţiale pentru fericire. Munca creează un sentiment de scop şi ne oferă o viziune asupra vieţii plină de sens. Deoarece petrecem o cantitate considerabilă de timp la serviciu,