O analiză a situaţiei europene actuale din perspectiva comunicării şi percepţiilor este binevenită. La criza financiară din 2008, Comisia Europeană a preferat neimplicarea, explicând tehnic că economia este de competenţa statelor membre.
În 2020, după o uşoarã ezitare, executivul european a fost în prima linie a pandemiei, chiar dacă se putea “ascunde” din nou invocând că politica de sănătate nu întră în atribuţiile palierului european. S-a jucat însă cartea implicării, atât pe dosarul măştilor, cât şi pe cel a achiziţionãrii vaccinului. De apreciat a fost şi lidershipul pe planurile de rezilienţã şi relansare economică.
Războiul din Ucraina a aruncat Uniunea Europeană într-o nouă criză, chiar dacă impactul este încă greu de estimat. Neavând o politică de apărare comună în adevăratul sens al cuvântului, UE a arătat dezechilibrată şi slabă, intrând (din fericire) rapid sub umbrela protectoare a Statelor Unite ale Americii. Coordonarea europeană pe dosarul rus a fost clădită treptat, aşa cum s-a putut, cu discuţii complexe care pun în continuare multe întrebări despre unitatea de monolit a continentului.
Preţul energiei este practic criza actuală, iar Uniunea Europeană trebuie să fie la butoanele de control. Desigur, unele ţări membre joacă pragmatic, chiar la profit, iar prin taxele impuse doresc să umple bugetele naţionale răvăşite de criza Covid-19. Scuzele multor guverne se axează pe războiul din vecinătate, iar dacă cetăţenii se plictisesc de acest argument pot să dea vina din nou pe UE pentru situaţia de faţă.
Se aşteaptă mult de la acestã toamnã şi este de urmărit jocul Ursulei von der Leyen din punct de vedere al comunicării cu cetăţenii. Carismatică cum este, preşedinta Comisiei Europene va utiliza cel mai probabil intervenţia State of the Union din Parlamentul European din 14 septembrie 2022 ca pe o nouă rampă de lansare. Desigur, există două dosare care trebuie atinse: cel al Conferinţei asupra viitorului Europei şi cel al Anului European al Tineretului. Ambele au fost punctele forte ale discursului ei de acum un an, dar rezultatele de până acum au fost profund dezamăgitoare. Se aşteaptă multe în legătură cu actuala criză energetică şi sperăm că UE se va implica din nou. Mişcările civice de revoltã, cum ar fi Don’t Pay UK, au început să-şi găsească teren şi în Europa şi pot provoca schimbări majore în structurile actuale.
Dan LUCA conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers in EU Policies”.
