Opinie Vittorio Di Bello, director în cadrul IFC: Finanţarea în infrastructură “albastră” creşte în importanţă în Europa Centrală şi de Est
Pe măsură ce societăţile îşi revin în urma impactului devastator al pandemiei de COVID-19, devine din ce în ce mai importantă plasarea schimbărilor climatice în centrul eforturilor de dezvoltare menite să conducă la o creştere rezilientă şi echitabilă. În timp ce finanţarea alocată pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, precum şi pieţele „verzi” au cunoscut o creştere exponenţială, în prezent se depun eforturi notabile pentru lansarea şi scalarea finanţării în vederea susţinerii eforturilor de adaptare la schimbările climatice, în special în ceea ce priveşte activele „albastre“ (investiţii ecologice dedicate resurselor de apă). Având în vedere că se anticipează ca activităţile economice care implică mările, oceanele şi apa să ajungă la valoarea globală de 3 trilioane USD până în anul 2030, soluţiile inovative de finanţare, precum finanţarea albastră (Blue financing) pot juca un rol-cheie în Europa Centrală şi de Est (CEE).
Bucurându-se de un interes crescând din partea investitorilor, a instituţiilor financiare şi a emitenţilor de titluri din toată lumea, finanţarea albastră constituie un sector emergent al finanţării proiectelor din domeniul schimbărilor climatice. În cadrul acestui instrument financiar, investiţiile sunt utilizate pentru a finanţa sau refinanţa diverse activităţi care pot contribui la protejarea mărilor şi oceanelor sau la îmbunătăţirea modului de gestionare a apelor. Mai precis, prin „obligaţiunile albastre” şi „împrumuturile albastre” se alocă fonduri exclusiv pentru proiectele prietenoase cu mările şi oceanele lumii, precum şi pentru protejarea resurselor de apă curată.
Asia, care produce peste 80% din deşeurile de plastic regăsite în mările şi oceanele lumii, se află în fruntea eforturilor de promovare a economiei albastre. Companiile se concentrează pe extinderea sustenabilă a propriilor capacităţi de reciclare şi de management al deşeurilor de plastic, utilizând sustenabil resursele marine şi costale, redirecţionând deşeurile de plastic dinspre gropile de gunoi şi oceane, adresând problema poluării marine şi păstrând resursele de apă curată.
În CEE, economia albastră este încă în stadiu incipient, însă există multe oportunităţi. În contextul actual al regiunii în care ne aflăm, este vital să ne concentrăm şi pe alte domenii (de exemplu, pescării), nu doar pe sectoarele tradiţionale legate de mări şi oceane. Este important şi să accelerăm investiţiile în sectoarele cu activităţi desfăşurate pe uscat şi pe apă. Sectoarele ca agricultura, poluarea apelor curgătoare şi gestionarea deşeurilor de plastic aflate pe uscat pot avea un impact masiv asupra resurselor de apă, dar şi asupra curăţeniei mărilor şi oceanelor noastre.
În condiţiile în care obiectivul regiunii este acela al unei puternice redresări economice, facilitarea accesului la capital al băncilor regionale care doresc să ofere împrumuturi companiilor pentru proiecte „albastre” poate contribui la consolidarea ecosistemului „albastru”. Printre domeniile pe care le poate susţine finanţarea „albastră”, menţionez păstrarea resurselor de apă, activităţile de management al apei, sistemele de irigaţii automate prin picurare, acvacultura şi procesarea fructelor de mare, printre altele.
România poate dovedi viabilitatea tuturor acestor proiecte în această regiune. Pentru a putea respecta cerinţele UE în materia managementului resurselor de apă şi apelor uzate, România are nevoie să investească aproximativ 15 mld.
