Klaus Iohannis ne-a învățat cu perioadele lungi de absență, mai toate atunci când societatea se simte în derivă și când temele de pe agenda publică nu doar că sunt decuplate de agenda socială reală, dar o compromit pe aceasta din urmă prin mediocritate. Acestea sunt momentele în care liderii politici își dau măsura: au un mandat de reprezentare, adică li se dă puterea reală de a pune în mișcare instituția și de a folosi toate atributele funcției, pentru a răspunde nevoilor/problemelor/incertitudinilor din societate.
Proiectul noii Legi a educației îi îngrijorează deopotrivă pe profesori, părinți și pe cei care lucrează în mod direct cu școala românească. Organizațiile neguvernamentale au avertizat de la început asupra riscului real că, odată implementată, legea cu ambiții de reformă va adânci și mai mult disparitățile: dintre urbanul mare și urbanul mic și mai ales ruralul, dintre copiii ai căror părinți sunt potenți financiar, încât să suporte costuri exorbitante pentru educația gratuită, și copiii din medii socio-economice vulnerabile, care nu au acces la piața meditațiilor, dintre profesorii de la liceele mari, care își cresc exponențial veniturile prin meditații, și cei de la liceele slab cotate, unde meditațiile nu sunt la mare căutare, în principal din cauza a doua, sărăcia educațională la care sunt condamnați copiii vulnerabili.
România e țara în care posibilitatea ca un copil să-și depășească clasa socială este minimă spre imposibilă, a spus de atâtea ori Salvați Copiii România: asta înseamnă că un copil care se naște într-un mediu social precar, din părinți care nu au avut acces la educație de calitate, va repeta aproape în mod obligatoriu statutul social al acestora din urmă.
Ținând cont de fenomenul extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară – Salvați Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educației Naționale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităților sociale și teritoriale și la asigurarea unui climat școlar pozitiv pentru învățare, necesare pentru reușita școlară a tuturor copiilor indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor și comunităților în care aceștia trăiesc.
Salvați Copiii reamintește următoarele repere statistice privind starea actuală a învățământului:
- Fenomen extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară;
- Abandonul școlar neschimbat în ultimii 10 ani – 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar și gimnazial și 14.381 din învățământul liceal, au abandonat școala în 2019/2020;
- 2% dintre elevii din învățământul primar afirmă că sunt bătuți deseori de cadrele didactice și 5% spun că acest lucru se întâmplă câteodată; pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din eșantion și câteodată pentru 5%, iar pentru liceeni – 0,2% deseori și 3% câteodată.
