Alexandra Manciulea şi Anca Bădescu, Filip & Company: Noua legislaţie care reglementează crowdfunding-ul în România
Alexandra Manciulea (partener Filip & Company) şi Anca Bădescu (associate Filip & Company)
Legislaţia care reglementează crowdfunding-ul în România a fost îndelung aşteptată de mediul de afaceri din ţara noastră. După intrarea în vigoare a Regulamentului european relevant (respectiv Regulamentul (UE) 2020/1503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 şi a Directivei (UE) 2019/1937 („Regulamentul 1503/2020”)) în noiembrie anul trecut, iată că la începutul lunii august 2022 a intrat în vigoare la nivel naţional legea care stabileşte unele măsuri de punere în aplicare a acestui Regulamentului (UE), oferindu-i astfel acestuia posibilitatea unei aplicări practice.
Ne îndreptăm astfel către un cadru legal complet care permite desfăşurarea activităţilor de finanţare participativă (crowdfunding) de către entităţi autorizate în România, proces care deschide noi oportunităţi atât din perspectiva accesului la surse de finanţare alternative celor tradiţionale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi din perspectiva oportunităţilor de afaceri pentru FinTech-urile care doresc să se autorizeze ca prestatori de servicii de finanţare participativă.
Ce este crowdfundingul?
Crowdfundingul este un mijloc de obţinere de finanţare prin intermediul unei platforme digitale care conectează potenţiali investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanţare. Principalii actori implicaţi sunt dezvoltatorul de proiect (care urmăreşte să obţină finanţare prin intermediul platformei de finanţare participativă), investitorul (care, prin intermediul unei platforme de finanţare participativă, acordă împrumuturi sau achiziţionează valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanţării participative) şi furnizorul de servicii de crowdfunding (care pune în legătură investitorii interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte prin utilizarea unei platforme de finanţare participativă). Astfel, finanţarea participativă poate lua forma creditării unui proiect sau pe cea a investiţiei în respectivul proiect, iar în ultimul caz părţile sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată pot fi utilizate ca instrumente admise în scopul finanţării participative în măsura în care nu sunt supuse unor restricţii de natură să împiedice efectiv transferul lor.
Cadrul de reglementare existent
La nivelul Uniunii Europene, Regulamentul 1503/2020 stabileşte reguli comune privind furnizarea de servicii de finanţare participativă, organizarea, autorizarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de finanţare participativă şi privind cerinţele de transparenţă şi în legătură cu marketingul, aplicabile serviciilor de finanţare participativă.
Este important de menţionat faptul că acesta are şi anumite limite de aplicare. Spre exemplu, acesta nu se aplică serviciilor de finanţare participativă prestate dezvoltatorilor de proiecte care sunt consumatori şi nici ofertelor de finanţare participativă cu o valoare mai mare de 5.000.000 EUR calculate pe o perioadă de 12 luni per dezvoltator de proiect.
La nivel naţional, recent intrată în vigoare Lege 244/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1503/2020 stabileşte faptul că prerogativele cu privire la autorizarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de crowdfunding vor fi exercitate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum şi faptul că furnizarea serviciilor de crowdfunding nu intră în categoria activităţilor de creditare reglementată de legislaţia specifică instituţiilor financiare nebancare,
