După ce a anunţat că urmează scăderea inflaţiei, Isărescu începe să vadă primele semne de stabilizare a dobânzilor: Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din piaţă şi care a dat peste cap piaţa dobânzilor, se împrumută acum mai ieftin, iar băncile trebuie să scadă ROBOR
După un an de creştere exponenţială de la 2% la 15% (nici cea mai neagră previziune nu lua în calcul o inflaţie de 15%, iar dacă nu ar fi plafonarea preţurilor la gaze şi energie inflaţia ar depăşi 20%), BNR pariază că inflaţia se stabilizează în T3 şi începe să scadă din T4.
Din “vorbe” – băncile au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului – Isărescu a scăzut ROBOR-ul sub 8%.
Când băncile mergeau mai degrabă către un ROBOR de 8,5%-9%, intervenţia publică a guvernatorului BNR din conferinţa de presă din 8 august, după şedinţa BNR când a majorat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5,5%, a întors piaţa, iar în următoarele şedinţe băncile au fost nevoite să ducă ROBOR sub 8%.
BNR nu poate interveni direct şi să lovească în cotaţiile celor 10 bănci care cotează ROBOR aşa cum poate interveni pe piaţa valutară interbancară, dar poate interveni public şi prin declaraţii, să dea un semnal. Şi această formă reprezintă un instrument de politică monetară aflat la dispoziţia Băncii Naţionale. Isărescu a semnalat faptul că nu mai vrea cotaţii de peste 8% pentru ROBOR, în condiţiile în care dobânda Lombard a BNR, la care pot să se împrumute băncile, este de 6,5%.
Acum ROBOR este cotat la 7,9%, în scădere de la 8,3% – cât era înainte să intervină Isărescu.
Ecartul a fost şi mai mare pentru că, înainte de ultima majorare de dobândă la BNR, la un ROBOR de 8,3%, dobânda Lombard era de 5,75%.
Pe 5 august BNR a crescut dobânda de referinţă cu numai 0,75%, faţă de 1% cât se aştepta piaţa. Conform minutei BNR publicată vineri, 19 august, la şedinţa Consiliului de Administraţie votul a fost de 6 la 3 pentru creşterea dobânzii cu numai 0,75% în loc de 1%.
Principala motivaţie a fost că inflaţia dă semne de stabilizare şi de scădere din T4, iar BNR nu mai trebuie să pună presiune atât de mare pe creşterea dobânzilor, mai ales că economia începe să scadă, iar creşterea dobânzilor, în special a ROBOR-ului, începe să se simtă în business, provocând mânia companiilor dar şi a persoanelor fizice care au credite legate la ROBOR.
IRCC-ul, noua dobândă de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum, este încă la 2,56% şi încă nu se simte în rata de plată a clienţilor. Dar se va simţi în T4, când creşte la 3,9% şi în T1/2023, când va creşte spre 5,5%.
BNR mai are până la finalul anului două şedinţe de politică monetară, dar cel mai probabil creşterea dobânzilor va fi mai mică, pentru că până atunci inflaţia ar trebui să intre pe un trend în scădere, iar piaţa monetară nu mai are nevoie să fie atât de strânsă ca acum.
Mai ales că băncile au ridicat dobânzile la depozite, ceea ce viza Banca Naţională, în încercarea de a readuce din nou banii în bănci, iar economisirea să înceapă să crească din nou.
