Leul s-a depreciat luni în raport cu principalele valute.
Moneda naţională s-a depreciat, luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,8853 lei, în creştere cu 0,47 bani (+0,10%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,8806 lei.
De asemenea, leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,8814 lei, în creştere cu 3,67 bani (+0,76%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 4,8447 lei. Moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,0865 lei, în creştere cu 1,97 bani (+0,38%), faţă de 5,0668 lei, cotaţia anterioară. Gramul de aur s-a ieftinit luni până la valoarea de 272,2033 lei, de la 273,1331 lei, în şedinţa precedentă.
VEZI ȘI: Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 august 2022
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a încetinit mersul ascendent în iunie, așa cum s-a anticipat, consemnând totuși pe ansamblul trimestrului II 2022 o creștere considerabil mai mare decât în trimestrele anterioare, și superioară previziunilor, până la 15,05 la sută în iunie, de la 10,15 la sută în martie, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Astfel, cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, în principal de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – inclusiv în condițiile menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale –, căreia i s-au alăturat influențele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotației țițeiului pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II, urcând de la 7,1 la sută în martie, la 9,8 la sută în iunie, ușor peste valoarea prognozată, dar în condițiile în care contribuția la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an,
