Previziuni tot mai negre de la BNR asupra inflației. Cât de mult vor crește prețurile până la finalul anului
BNR a transmis vineri că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9% în decembrie 2022.
Previziunea Băncii Naționale este considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5% din prognoza precedentă.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a încetinit mersul ascendent în iunie, așa cum s-a anticipat, consemnând totuși pe ansamblul trimestrului II 2022 o creștere considerabil mai mare decât în trimestrele anterioare, și superioară previziunilor, până la 15,05 la sută în iunie, de la 10,15 la sută în martie, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Astfel, cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, în principal de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – inclusiv în condițiile menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale –, căreia i s-au alăturat influențele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotației țițeiului pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II, urcând de la 7,1 la sută în martie, la 9,8 la sută în iunie, ușor peste valoarea prognozată, dar în condițiile în care contribuția la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an, sub impactul scumpirii materiilor prime și mărfurilor pe piețele internaționale, a energiei și a transportului, au remarcat membrii Consiliului. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele patru trimestre – probabil inclusiv în corelație cu evoluția raportului leu/euro față de perioada similară a anului trecut –, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a diminuat ușor.
În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea creșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din acest interval este atribuibilă tot șocurilor globale pe partea ofertei – amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate –, ale căror efecte inflaționiste directe și indirecte au continuat să fie potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea pe anumite segmente a unei cereri de consum reprimate anterior, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și cele importate. Mai mulți membri ai Consiliului au subliniat din nou anvergura mondială a procesului inflaționist amplu provocat de șocurile globale pe partea ofertei, evocând nivelurile record pentru ultimele decenii atinse de rata anuală a inflației în state dezvoltate,
