Când China a împiedicat intrarea unor mărfuri lituaniene în țară, ca represalii (neoficiale) pentru deschiderea la Vilnius a primei reședințe diplomatice a Taiwan-ului, de facto o ambasadă, Taiwan a cumpărat el produsele, printre care cele 20.400 de sticle cu rom devenite astfel celebre.
După eșecul suferit în Lituania, țară care nu a acceptat jumătăți de măsură, Beijingul mizează pe regimurile iliberale din Europa Centrală și de Est, bucuroase că pot folosi pârghiile chineze pentru capital politic intern.
Lituania a mai deschis un drum neplăcut Chinei: a fost prima țară care s-a retras din formatul 17+1.
La fel ca Rusia, însă, China știe că poate capitaliza vulnerabilitățile și golurile de putere din statele occidentale, dar are acum mai mult timp și mai multă răbdare să aștepte și să vadă ce merge și ce nu.
Formatul 17+1, inițial, a fost o inițiativă a Ministerul chinez de Externe, pentru a promova relațiile de afaceri între China și 17 state din Europa Centrală și de Est (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Lituania, Slovacia și Slovenia).
În 2021, Lituania s-a retras din acest format, denunțând chiar strategia Chinei de a crea și adânci diviziunile din UE. Ministrul lituanian de Externe motiva că această platformă de cooperare este una care divide UE și afectează unitatea construcției europene.
În februarie 2021, Bulgaria, România, Slovenia, Estonia și Letonia nu și-au trimis președinții sau prim-miniștrii la ceea ce China se aștepta să fie un summit „Xi + 17 lideri de stat”.
În același an, Parlamentul lituanian a recunoscut (după administrația Biden, Canada și Marea Britanie) felul în care China a tratat minoritatea uigură ca fiind genocid și a cerut Comisiei Europene să-și revizuiască relațiile cu Beijingul.
Ulterior, Lituania a permis Taiwanului să-și deschidă o misiune diplomatică la Vilnius, de facto o ambasadă, ceea ce a înfuriat China.
A urmat disputa sticlelor cu rom, când China a împiedicat mărfuri lituaniene să intre în țară, iar Taiwan a reacționat, cumpărând produse lituaniene care erau destinate Chinei, inclusiv 20.400 de sticle de rom, și s-a angajat să investească sute de milioane de dolari în industria lituaniană, pentru a sprijini țara în fața presiunii chineze.
Într-o analiză făcută de CEPA, unul dintre instrumentele pe care China le folosea pentru a manipula opinia publică din Lituania era tocmai influențarea elitelor – politice, economice și academice.
Edward Lucas: China umple golurile
Strategia Chinei în manipularea agendei și opiniei publice din statele Europei Centrale și de Est (formatul 16+1) este mai degrabă una oportunistă, dar pe care Beijingul a evaluat-o ca fiind funcțională: o abordare de „umplere a spațiilor”, potrivit unei analize semnate de jurnalistul și expertul în probleme de securitate europeană și transatlantică Edward Lucas, în sumarul executiv al raportului CEPA.
Edward Lucas este jurnalist, expert britanic în probleme de securitate europeană și transatlantică. Între 1988 și 2002 a fost corespondent specializat în Europa de Est pentru The Economist, » Citește în continuare articolul
