Mitropolitul Banatului, cerere către primarul Dominic Fritz: Găsiți un spațiu, cât de mic. Am impresia că acest om e mai cunoscut în străinătate decât aici la noi, la Timișoara
ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, îi cere primarului Dominic Fritz să găsească un spațiu cât de mic pentru opera maestrului Silviu Oravitzan.
Miercuri, 3 august, se împlinesc 103 ani de când trupele române au intrat în Timişoara, iar Banatul a intrat în graniţele României. La fel care în fiecare an, aleșii locali s-au întrunit în cadrul unei ședințe festive. 3 august a devenit în 1999 Ziua Timişoarei.
Plenul a avut loc la Filarmonica Banatul și a început cu Imnul României cântat de un cvartet, urmat de Oda bucuriei, Imnul Uniunii Europene. Apoi, piesa „Timișoara” a formației Pro Musica a răsunat la difuzoare.
A luat cuvântul, în calitate de președinte al ședinței, consilierul local Roxana Iliescu, care a vorbit despre momentul istoric din 3 august 1919.
În discursul său, primarul Dominic Fritz le-a vorbit celor prezenți despre istoria evenimentului, despre a defini ce înseamnă să fii timișorean și a omagiat cele șase personalități care au primit titlul de Cetățean de Onoare.
I-a urmat, la tribună, ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, care a avut o rugăminte pentru primar.
„Domnule primar, știu că pentru domnul Popas s-a găsit o palmă de pământ aici, în Timișoara, pentru un muzeu în memoria și activitatea sa și vă rog să băgați mâna printr-un buzunar și să găsiți un spațiu cât de mic și pentru opera maestrului Oravitzan, care a trecut de mult frontariile țării noastre. Am impresia că este mai cunoscut în străinătate decât aici la noi, la Timișoara”, a afirmat ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.
După alte discursuri, ale vicepreședintelui Consiliului Județean Timiș, Cristian Moș, și subprefectului județului Timiș Sorin Ionescu, primarul a înmânat șase titluri de Cetățean de Onoare al Timișoarei, conform Tion.
– Teodor Stanca a fost un lider al revoltelor studențești îndreptate împotriva invaziei sovietice din Ungaria. Din 1989, acesta a fost membru în Parlamentul României și lider marcant al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.
– Petru Mirciov s-a numărat printre cele 44.000 de persoane deportate în Bărăgan de către autoritățile comuniste. După 1989, el s-a afirmat în viața publică a orașului ca președinte al Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan Timișoara.
– Cornelia Fiat a fost, de asemenea, deportată în Bărăgan și, după 1990, s-a afirmat în viața civică a Timișoarei, ca vicepreședinte al Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan Timișoara.
– Silviu Oravitzan, începând cu anul 1968, a avut expoziții de anvergură, ce i-au purtat lucrările, din România, înspre zeci de galerii prestigioase din marile orașe ale lumii: Paris, München, Geneva, Viena, New York, Manchester, Lisabona, Budapesta, Marsilia și multe altele. Este de menționat expoziția de la Muzeul de Artă Catolică din New York alături de Salvador Dali.
– Iosif Rotariu a avut merite sportive excepționale, prin care a contribuit la promovarea municipiului Timișoara în lume. El rămâne în amintirea iubitorilor de fotbal, fiind parte, din „Naționala de aur” la Campionatul Mondial de Fotbal din Italia,
