Opinie René Schöb, Partner, Head of Tax and Legal, KPMG in Romania: Ce planuri au autorităţile europene cu fiscalitatea. Măsuri pe care companiile ar trebui să le cunoască
Reşezarea bazei de impozitare şi regândirea mixului de impozite existente la nivel european. Acestea par a fi cele două direcţii principale pe care le au în vedere, în următoarele luni, cei mai importanţi doi factori decizionali europeni- Consiliul Uniunii Europene, coordonatorul politicilor economice ale statelor membre, şi Comisia Europeană, principalul for de reglementare european. În schimb, dezbaterile privind Directiva ce ar introduce impozitul minim global (Pilonul II al OECD, cum este el cunoscut de specialişti) sau formula de calcul privind alocarea profiturilor companii multinaţionale către statele unde el este realizat (sau Pilonul I, cum mai este ea cunoscută), bat pasul pe loc. Amânate pe durată nedefinită sunt şi Directivele Unshell, cea care era menită să limiteze abuzurile din partea companiilor lipsite de substanţă, ca şi DEBRA, ce îşi propunea să încurajeze companiile să-şi finanţeze investiţiile prin contribuţii la capitaluri proprii. Aşadar, la ce modificări fiscale ne-am putea aştepta pentru viitoarele luni ?
Consiliul Uniunii Europene, la conducerea căruia se va afla pentru următoarele şase luni Cehia, atrage atenţia statelor membre că este înţelept să ia în considerare o politică fiscală bazată pe principii care să asigure o lărgire a bazei de impozitare şi o reducere a poverii fiscale a investiţiilor strategice.
MĂSURI PROMOVATE. Ca să înţelegem la ce se gândeşte Cehia atunci când vorbeşte despre lărgirea bazei de impozitare, trebuie să privim documentele Comisiei Europene. Şi, astfel, vom putea observa că, încă din luna iunie, Comisia Europeană, în documentul Taxation Trends, introduce ideea nevoii de extindere a bazei de impozitare, ca şi pe aceea de reşezare a mixului de taxe şi impozite, astfel încât şi fiscalitatea ”să ţină pasul cu schimbările petrecute în societate şi economie”. Mai mult, Comisia anunţă, de altfel, şi o dezbatere publică pe această temă pentru finele lunii noiembrie la Bruxelles-”On the road to 2050”, după cea din iunie, în care doar a prezentat principiile publicate în Taxation Trends. ”Taxarea muncii este şi va rămâne o sursă importantă pentru finanţarea statelor. Cu toate acestea, lărgirea bazei de impozitare şi adoptarea mixului potrivit de taxe, incluzând aici taxele pe mediu şi cele pe sănătate, proprietate – inclusiv taxele pe moştenire, sau cele pe capital, ar putea contribui la generarea de venituri, dar şi la încurajarea unor comportamente juste şi ar oferi o rezolvare inegalităţilor”, consideră Comisia Europeană (CE). CE justifică nevoia de reformă prin faptul că tranziţia verde, ca şi cea digitală, combinată cu globalizarea şi cu îmbătrânirea populaţiei, vor avea efecte semnificative asupra economiei sociale de piaţă europene. De exemplu, aminteşte Comisia, se aşteaptă că îmbătrânirea va duce la creşterea cotelor de dependenţă şi la scăderea populaţiei apte de muncă. ”Dacă nu se fac ajustări, acest lucru va afecta, la rândul său, capacitatea de a genera venituri din impozitele pe muncă şi contribuţiile la asigurările sociale”, menţionează Comisia. În ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice şi asigurarea unei economii durabile, sunt necesare schimbări în comportamentul de consum şi producţie, iar impozitarea poate juca un rol important de semnalizare în direcţia corectă. ”Globalizarea şi digitalizarea înseamnă că activitatea poate avea loc fără a fi nevoie ca oamenii care se angajează în activitate să fie prezenţi fizic într-o ţară.
