Presiunea BNR: Băncile trebuie să majoreze mai mult dobânzile la depozite pentru a readuce banii în bănci şi a creşte economisirea, având în vedere că vine toamna şi toată lumea va avea nevoie de resurse financiare. P.S.: Nu ştiu dacă aţi remarcat, dar la casele de schimb valutar, cursul a scăzut sub cel al BNR
Pe termen scurt BNR nu se poate lupta cu inflaţia având în vedere ce se întâmplă în lume. Dealtfel, toate marile bănci centrale au pierdut lupta cu inflaţia în acest an şi în anul viitor.
În SUA inflaţia a urcat la 9,1% în iunie, depăşind aşteptările, iar în Europa a crescut la 8,9%, la fel peste aşteptările analiştilor.
Chiar dacă băncile centrale au început să majoreze dobânzile mai accelerat şi anunţă menţinerea acestui ritm de creştere şi în următoarea perioadă, diferenţa este mult prea mare.
În SUA, cea mai mare economie la lumii, la o inflaţie de 9,8%, dobânda de referinţă a Fed – Banca Centrală a urcat la 2,25%, iar în septembrie va creşte la 3%. Dar tot este cu mult sub inflaţie.
În Europe, la o inflaţie de 8,9%, dobânda la BCE – Banca Centrală Europeană, a urcat de la minus 0,5 la 0, iar în septembrie va creşte la 0,5, tot cu mult sub inflaţia de 8,9%.
În România, BNR are acum o dobândă de 4,75% la o inflaţie, în iunie, de 15,05%.
Cel puţin în următorii 2 ani, până nu se mai calmează lucrurile în Ucraina, atât cât pot fi de calme, şi nu se stabilizează piaţa energiei, inflaţia poate creşte oricât. Băncile centrale trag de timp pentru a nu creşte dobânzile foarte mult, pentru a nu lovi şi mai mult economiile care intră în recesiune.
Economia Statelor Unite deja a intrat oficial în recesiune, înregistrând în T2/2022 a doua scădere consecutivă trimestrială. Şi nici nu am intrat în toamnă-iarnă.
La Bucureşti, având în vedere că inflaţia depinde mai mult de ceea ce se întâmplă pe plan extern, pentru Banca Naţională a devenit mai importantă situaţia economisirilor la bancă, cea care arată încrederea în moneda naţională şi te ajută să eviţi crize financiare, dacă ies banii din bănci.
BNR strânge şi mai mult politica monetară pentru a presa băncile să majoreze mai mult şi mai repede dobânzile la depozitele în lei, având în vedere că economisirea este lovită în plin şi pierde sânge.
Explozia inflaţiei din ultimul an şi războiul din Ucraina, care a introdus panică în societate, a determinat scoaterea banilor din bănci de tot, sau, într-o situaţie fericită, transformarea din lei în euro.
Băncile au tras cât au putut să nu majoreze mult dobânzile la depozite şi economii, care reprezintă cea mai ieftină resursă financiară care, ulterior, este folosită în creditare.
Pentru credite, dobânda de referinţă este ROBOR-ul la 3 luni, care a crescut mult mai accelerat. Chiar dacă ROBOR-ul este mai mult format din cotaţii de dobândă care se tranzacţionează mai puţin.
Vineri, ROBOR-ul la 3 luni a ajuns la 7,97%, iar la 12 luni a fost cotat la 8,9%.
Pe piaţa interbancară, acolo unde se tranzacţionează efectiv banii, dobânda a fost joi, 28 iulie, de 6,06%.
Presiunea BNR pe creşterea dobânzilor începe de pe piaţa interbancară,
