Aud vorbindu-se despre faptul că ”vine o criză a energiei”. Adevărul e că suntem deja în ea, ba chiar din toamna lui 2021, de când prețurile au sărit în aer. Ceea ce se poate întâmpla e ca Rusia să o transforme în ceva extrem de dureros. Cel mai probabil rușii nu vor tăia de tot gazul, pentru că asta le-ar pune chiar lor mari probleme, ci vor manipula piața cu tăieri și reduceri selective de volume până la punctul în care prețurile sar în aer și împing Europa într-o recesiune. Care recesiune ar trebui să ne forțeze să negociem cu Rusia, a se citi ”să facă ce vrea cu Ucraina’’.
Că vrem, că nu vrem, vor fi probleme pe termen lung în ce privește prețurile la energie pentru că Rusia nu va înceta să profite de arma pe care o are la dispoziție nici în anii viitori, iar asta ne va ‚‚arde’’ din punct de vedere economic.
Din păcate, în condițiile astea dificile, și noi ne descurcăm bine să ”ardem’’ gazul, la propriu, din cauza politicilor noastre energetice. Mai ales a celor care privesc eficiența energetică a clădirilor.
Clădirile, ținta numărul 1
E greu de crezut că există risipă mai mare în România – și mai peste tot în lume, dar noi suntem printre campioni – decât risipa de energie. Ne plângem de facturi mari la încălzirea (sau răcirea) clădirilor, mai mult de un sfert din gospodării sunt în stare de sărăcie energetică, multe dintre fabrici consumă inutil de multă energie, iar transportul este ineficient din punct de vedere al consumului.
Dar dacă ar trebui să punem ceva pe primul loc, nu există niciun candidat mai bun decât eficiența energetică a clădirilor.
De ce? Acolo se consumă cea mai mare parte a energiei. Dacă media UE e cam la 40%, în România suntem la peste 50%, conform mai multor experți din domeniu.
Și prin ‚‚se consumă’’ mă refer la faptul că o mare, uriașă parte, a energiei se pierde. Se irosește.
Undeva la 90% din clădirile din România sunt ineficiente din punct de vedere energetic. Adică pierd căldură prin pereți, ferestre, acoperișuri șamd.
Ce se poate face?
În primul rând trebuie investit în termoizolarea clădirilor, mai ales în renovări. Vorbim de blocuri în care stau milioane de oameni, dar vorbim și de spitale sau școli, care nu doar consumă cantități enorme de energie, ci au nevoie să fie confortabile din punct de vedere termic ținând cont de faptul că acolo petrec timpul persoane vulnerabile și / sau care au nevoie de condiții bune.
Aici ecuația e complicată. Avem la dispoziție miliarde bune pentru acest scop de la Uniunea Europeană, prin fondurile de coeziune și prin PNRR. Mai avem la dispoziție fonduri naționale. Cred că nu suficient pentru câte lucruri bune ar putea aduce, dar aici mai e vorba și de capacitatea noastră. Germania, care deja avea antamate zeci de miliarde pentru renovarea clădirilor,
