Garanția pe care a vrut-o Klaus Iohannis pentru ca țara să nu cadă pe mâinile unor politicieni abuzivi din gruparea Liviu Dragnea a fost votul antiPSD. L-a primit, dar după ce a încredințat iarăși guvernarea PSD (+PNL)-ului, lupta anticorupție și transparența instituțională au dispărut din discursul prezidențial, în vreme ce resetarea statului a fost înlocuită cu statul eșuat.
Lucruri pe care le constată și Comisia Europeană, în raportul privind starea democrației, în contradicție perfectă cu discursurile ținute la cele două palate, Cotroceni și Victoria.
2022 Rule of Law Report Country Chapter on the rule of law situation in Romania
Astfel, dacă președintele Klaus Iohannis dă asigurări permanente că România e administrată de un guvern competent, în care premierul Nicolae Ciucă, devenit șeful PNL, după o operațiune care a rupt partidul, va fi înlocuit în funcție cu Marcel Ciolacu, președintele PSD, tabloul de putere nu arată la fel de optimist în raportul european.
Rocada la șefia Guvernului nu a funcționat nici în statul de unde a fost copiat modelul, Israel, unde ipoteza întoarcerii lui Benjamin Netanyahu după numai un an de pauză este creditată cu șanse mari de către analiști.
De altfel, sondajele de opinie înregistrează ca poză de moment o ascensiune sigură a PSD, în detrimentul PNL și USR, trecut în umbra luptelor interne de putere, care au dus la fragmentarea și așa vulnerabilei formațiuni de opoziție.
- Justiția rămâne punctul nevralgic, în special lupta anticorupție, devenită Cenușăreasa discursului politic autohton. Lipsa de transparență instituțională ca regulă a guvernării din ultimii doi ani este, și ea, un serios derapaj iliberal.
Cu toate că și GRECO a menționat în ultimele sale rapoarte riscul ca sub umbrela urgenței dictate de pandemie să fie luate măsuri netransparente, autoritățile de la București au băgat de tot sub preș lupta anticorupție, în numele garantării securității în anii pandemici.
S-au dat, de pildă, adevărate teste ale răbdării numai pentru a afla componența Grupului de Comunicare Strategică, înființat pentru a gestiona tocmai transparența deciziilor care se luau pentru sănătatea publică. Aceeași secretomanie a însoțit și acțiunile României în contextul războiului de agresiune dus de Rusia în Ucraina, unde autoritățile au insistat că tot ceea ce trebuie cetățenii să știe e că „România face”.
Lipsa de transparență, autosuficiența și suprautilizarea pandemiei drept justificare au fost remarcate în raportul Comisiei Europene, care notează că își menține îngrijorările privind implementarea accesului la informație de ordin public.
Legea 544/2001 nu a fost actualizată, așa cum era prevăzut: odată actualizată, ar obliga instituțiile publice să ofere informații de ordin public într-un format deschis și să clarifice obligativitatea de a răspunde solicitărilor.
Ce e relevant este motivul pe care raportul Comisiei Europene îl numește, pentru a explica stagnarea, dacă nu chiar regresul, luptei anticorupție: „Strategia Națională anticorupție pentru 2021 – 2025 a fost adoptată și implementarea ei efectivă necesită sprijin politic determinat”.
Adică voință politică: nu se poate face luptă anticorupție în lipsa voinței politice,
