Nu pariaţi împotriva leului, pentru că nu veţi vedea creşteri mari de curs valutar. În aceste condiţii, pe fondul creşterii dobânzilor la lei, a devenit mult mai rentabil să-ţi ţii banii în lei decât în euro
La ZF Bankers 2022, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, a spus că este o copilărie să crezi că leul ar putea să se deprecieze, să se prăbuşească aşa cum s-a întâmplat în criza anterioară, atunci când, în trei luni de zile, cursul leu/euro a crescut cu 30%.
El a spus că BNR are mult mai multe rezerve valutare acum (42 de miliarde de euro, faţă de 25 de miliarde de euro în toamna lui 2008), iar aceste rezerve depăşesc baza monetară (136 de miliarde de lei, 27 de miliarde de euro), adică leii cei mai disponibili.
Rădulescu a menţionat că pur şi simplu dacă BNR ar vinde valută ca să apere cursul, cei care l-ar ataca nu ar avea lei cu care să facă acest lucru.
Într-un grafic prezentat la conferinţă, Rădulescu a arătat stabilitatea cursului valutar leu/euro faţă de fluctuaţiile celorlalte monede din regiune, în special faţă de deprecierea forintului maghiar, Ungaria având cea mai vulerabilă poziţie financiară, ceea ce a determinat şi banca centrală a Ungariei să majoreze dobânda de referinţă la 9,75% (BNR are o dobândă de 4,75%).
Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD responsabil cu pieţele financiare, a menţionat că pentru oricine ar vrea să atace leul ar fi destul de costisitor, având în vedere că ar trebui să împrumute lei ca să cumpere euro la dobânzi destul de mari. Pe lângă acest lucru, BNR are o reputaţie pe pieţele financiare că nu susţine fluctuaţii mari de curs şi că face orice să apere leul.
La conferinţă, Eugen Rădulescu a prezentat şi modul cum Banca Naţională se raportează la deprecierea leului, adică la creşterea cursului. Întâi ia în calcul diferenţa de inflaţie între România şi Europa, care în acest moment este de 15,05% la noi (iunie) versus 8,6% în Europa (iunie), rezultând o diferenţă de 6,45%. Această valoare este raportată la diferenţa dintre creşterea economică din România faţă de cea din Uniunea Eurpeană, care pe datele din primul trimestru indică un plus în favoarea României de 5,8% (în T1 România a avut o creştere economică de 6,5%, iar în Europa a fost de 0,7%). Diferenţa de inflaţie de 6,45% este amendată cu câştigul din creşterea economică de 5,8%, ceea ce rezultă o posibilă depreciere de 0,7% a monedei naţionale.
Acest calcul este făcut pe valorile trecute şi ar putea să sufere modificări în funcţie de evoluţia inflaţiei la noi, care este în creştere, şi creşterea economică, care se preconizează a fi în scădere.
Pentru BNR o depreciere a leului, adică o creştere a cursului de 1-2% nu ar fi o problemă, dar ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară arată că este foarte greu şi acest lucru.
Am intrat în vară, iar fermierii încep să încaseze banii pentru recoltă, iar o bună parte este dată la export, ceea ce înseamnă intrări de valută.
Mai degrabă acum BNR face eforturi să nu se aprecieze leul,
