România se împrumută la dobânzi de patru ori mai mari decât țările din zona euro. Ce-l sperie pe prof. Coșea: Cel mai mare pericol în lunile următoare
O sinteză realizată de Banca Centrală Europeană arată că România se împrumută la cele mai mari dobânzi de pe piețele externe, depășind Ungaria și Polonia și chiar de patru decât țările din zona euro.
Făcând o paranteză, amintim afirmația ministrului de Finanțe, Adrian Câciu: ”România nu se împrumută cu 9,3%, ci cu 8,6%”.
În același timp, deficitul comercial al României a crescut de la 12,7 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2022, cu 3,8 miliarde. Asta pentru că România importă mai mult decât exportă, inclusiv produse pe care le-ar putea produce pe plan intern, precum alimente sau îngrășăminte.
Profesorul Mircea Coşea, doctor în ştiinţe economice, a explicat că un deficit comercial foarte mare înseamnă că trăim practic pe datorie.
”Pericolul cel mai mare pe care îl are România în viitoarele luni este tocmai acest deficit comercial. Deficitul comercial înseamnă, de fapt, că ne împrumutăm, că trăim din împrumut. Or, acest împrumut devine din ce în ce mai scump, deja a devenit foarte scump, ne împrumutăm. Dobânzile au depăşit orice imaginaţie. Acum un a,n nici nu ne venea să credem că putem să ajungem la astfel de dobânzi. România nu poate de câtva timp să regleze acest deficit comercial din cauze foarte simple. Structura economiei româneşti nu este la nivelul mediei europene, deci exporturile pe care le facem nu au atâta valoare adăugată încât să echilibreze importurile. Acum, pe cinci luni, totuşi trebuie să remarcăm un lucru, că exporturile au fost, în principal, produs al industriei. Dacă ne uităm, însă, mai profund la ceea ce exportăm noi, vedem că exportăm în principal industria auto. Ori, după părerea mea, industria auto intră într-un pericol major în viitoarele luni, pentru că principalul exportator care este Renault-Dacia Mioveni este supus unor transformări importante din punct de vedere al capitalului, nu ştim exact ce se întâmplă. Suntem într-o situaţie dificilă şi din cauza faptului că această criză a gazului va aduce scăderi în industria auto în ţările occidentale ale Europei, cărora noi le exportăm aceste produse, subansamble, maşini şi aşa mai departe. Deci, scăderea producţiei acolo va duce şi la scăderea exporturilor. Pe de altă parte, şi la importuri, văd că importăm maşini, utilaje, asta înseamnă că există un interes pentru investiţii şi că există investiţii care se fac în România. Problema care mă sperie puţin este că continuăm să avem un import important de produse alimentare. Pe de altă parte, continuăm să importăm combustibil mult, asta înseamnă că nu reuşim să mărim producţia internă, şi îngrăşăminte. Avem nevoie de îngrăşăminte, nu mai producem cât trebuie, importăm.” a spus prof. Coșea, conform Rador.
Care ar fi soluția
”Trebuie să existe un nou concept, o nouă viziune asupra structurii economiei româneşti. Structura economiei româneşti este declasată, este pe partea de jos a revoluţiei industriale, este manufacturieră. Trebuie să trecem spre o structură mai evoluată, de treapta a patra a revoluţiei industriale, ca să avem valoare adăugată mai mare, iar această valoare adăugată mai mare să ne dea o competitivitate mai mare.
