Mai important decât medaliile câştigate de David Popovici: Într-o ţară unde Bitcoinul este Alfa şi Omega, iar Becali idolul copiilor când scoate teancul cu bani, să te scoli în fiecare zi la 4 ca să te duci la muncă şi apoi la şcoală este cel mai greu de promovat şi vândut
Spre surprinderea noastră, care uitasem de el după Olimpiada de la Tokyo, dar mai puţin a antrenorului lui, a stafului şi a Cameliei Potec şi a celor din această piaţă, la 17 ani David Popovici a devenit campion mondial la nataţie la 200 de metri şi 100 de metri liber. El a sfidat ceea ce credem noi despre noi, că ne naştem cu talent, dar murim cu speranţa.
Dar mai important decât medaliile câştigate – îi doresc să câştige şi aurul olimpic – este tot ecosistemul pe care îl poate crea şi se poate crea în jurul lui. La fel ca la Simona Halep. De săptămâna trecută mulţi părinţi au început să se intereseze de cursurile de înot, iar mulţi copii au ridicat capul din telefon şi au început să viseze că ar putea ajunge ca David Popovici.
Poate au fost autorităţi locale – primării, consilii judeţene, consilii locale – care se gândesc să aloce nişte bani pentru un bazin sau, cine ştie, să resusciteze bazinele de înot ale lui Udrea, care mai degrabă fuseseră făcute ca să devalizeze bugetul decât să scoată campioni sau să atragă copiii la înot.
Poate sunt firme, supermarketuri, malluri care citesc propunerea Ziarului Financiar, ca lângă fiecare supermarket să facă un teren de joacă, de sport, în jurul căruia să se adune copiii, tinerii, în loc să se adune în faţa sălilor de păcănele şi pariuri. Avem nevoie de exemple pozitive ca să arate că şi în România se poate realiza ceva, că şi din România pot ieşi campioni, că şi în România sunt antrenori pregătiţi care pot scoate campioni.
Bineînţeles că David Popovici, antrenorul lui, Simona Halep sunt nişte excepţii, dar tocmai aceste excepţii arată că într-o ţară din care tânăra generaţie vrea să fugă se pot face lucruri bune.
Dacă David Popovici şi ceea ce a realizat el îi poate determina pe 1, 2, 10, 100, 1000 de copii să vină la înot, este un lucru extraordinar, chiar şi fără ca vreunul să ajungă vreodată campion. România, cei care ne-au conduş şi ne conduc, nu are un sistem prin care să descopere talente, să-i îndrume pe copii către ceva, să le dea un scop şi un drum către viitor.
Dacă în zona urbană părinţii încearcă să acopere acest lucru, în zona rurală este un întuneric total. Simona Halep a reuşit să aducă către tenis mulţi copii, ceea ce este un lucru mai important decât a găsi un campion.
Cu cât se fac mai multe comunităţi în jurul imaginii unui campion, cu atât sunt şanse mai mari ca societatea să progreseze şi să se dezvolte. Simona Halep, David Popovici, Hagi ar trebui plimbaţi prin ţară să vorbească tuturor despre ceea ce au făcut ei, despre efortul depus, despre leadership, despre muncă, despre satisfacţiile pe care poţi să le aduci unei naţiuni.
Prea puţină lume îl înţelege pe Hagi, dar el, cu academia lui, a dat un sens şi viaţă unor copii care altfel s-ar fi pierdut într-un sat,
