EY: Noua Lege Offshore a României aduce mult aşteptata predictibilitate şi stabilitate titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră (şi nu numai)
O serie de prevederi ce guvernau explorarea şi exploatarea zăcămintelor din perimetrele offshore din Marea Neagră au fost modificate prin lege la finalul lunii mai 2022. Prin aceste modificări, prevederile Legii Offshore au fost extinse şi către perimetre onshore de mare adâncime (peste 3.000 de metri), ceea ce arată dorinţa legiuitorului de a evidenţia şi zăcămintele onshore ale României, deloc de neglijat ca potenţial.
Ce aduce nou Legea Offshore?
În primul rând, noua lege aduce mult aşteptata predictibilitate şi stabilitate titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră (şi nu numai). Cu alte cuvinte, aceştia au certitudinea, prin lege, că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 (potrivit ultimelor ştiri disponibile, se pare că acest termen va fi devansat cu 4 luni, noua dată de referinţă urmând a fi 1 septembrie 2022) va rămâne acelaşi (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. În plus de certitudinea oferită prin lege este recomandabil ca titularii de acorduri petroliere să prevadă la nivel contractual cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale în mod clar sistemul de impozitare aplicabil, aşa cum este el specificat în Legea Offshore, inclusiv pentru acordurile petroliere aflate în curs de executare (opţiune prevăzută în mod expres în Legea Offshore).
Fiind vorba de acorduri pe termen lung (15 – 25 de ani, chiar mai mult), cea mai mare temere a investitorilor în zăcăminte offshore a fost dintotdeauna lipsa aceluiaşi tratament din punct de vedere al taxelor şi redevenţelor datorate pe întreaga durată de derulare a acordului. Trecerea unui zăcământ offshore din faza de explorare spre cea de exploatare necesită calcule complexe de profitabilitate, ponderate cu coeficienţi de risc în caz de eşec ş.a.m.d., iar schimbarea ipotezelor de taxare iniţiale, peste 5 -10 ani de la semnare, nu a fost niciodată de ajutor.
Prin această nouă lege, România transmite un mesaj de încredere şi stabilitate investitorilor şi titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră, fiind gata să le ofere acelaşi condiţii pe termen lung şi foarte lung.
În al doilea rând, modificările aduse Legii Offshore au îmbunătăţit semnificativ metodologia de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare din vânzarea de gaze, în sensul unei împărţiri cât mai echitabile a unor potenţiale venituri extraordinare (datorate unor creşteri semnificative de preţ, cum se poate vedea în prezent) între titularul acordului şi România.
Pe scurt, impozitul pe venituri suplimentare din vânzarea de gaze naturale extrase din perimetre offshore/onshore de mare adâncime are următoarele particularităţi:
- Impozitul pe venituri suplimentare este un impozit progresiv, cu cote de taxare între 15% şi 70%, aplicate gradual, în funcţie de intervalul de preţ (a se vedea Tabelul 1 pentru detalii). Merită reţinut faptul că intervalurile de preţ (date în valori nominale, la 1 ianuarie 2019) se actualizează cu indicele preţurilor de consum (de exemplu, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2022, acesta a fost de 124,35%)
- Venitul suplimentar este calculat după deducerea din preţul de vânzare (mediu ponderat) a costurilor de transport,
