D&B David şi Baias: Între dezideratul atingerii criteriilor ESG şi rigoarea respectării regulilor de concurenţă: la ce trebuie să fie atente companiile?
Promovarea sustenabilităţii este un imperativ din ce în ce mai important pentru companii dintr-o gamă largă de industrii, determinată de reglementări mai stricte şi de cerinţe specifice de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) ale diverselor părţi interesate, cum ar fi clienţi, investitori şi angajaţi.
Pentru a-şi atinge obiectivele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) şi a derula afaceri mai sustenabile, companiile explorează oportunităţi de a coopera cu furnizori, clienţi şi concurenţi. Dar cooperarea, în special între concurenţi, ridică preocupări de natură anticoncurenţială. Riscul investigaţiilor şi amenzilor din partea autorităţilor de concurenţă poate reprezenta un factor de descurajare pentru cooperare chiar şi pentru promovarea obiectivelor de sustenabilitate.
În acest context, analizăm pe scurt în cele ce urmează modul în care dezideratul atingerii criteriilor ESG poate avea impact asupra derulării afacerii din perspectivă concurenţială, ce este permis şi ce nu conform reglementărilor antitrust pentru susţinerea obiectivelor de sustenabilitate şi ce măsuri pot întreprinde companiile în acest sens.
Implementarea unor politici de conformare cu regulile de concurenţă pentru o bună Guvernanţă corporativă
O componentă esenţială a ESG este reprezentată de stabilirea regulilor şi procedurilor de guvernanţă ale companiilor, astfel încât adoptarea deciziilor şi comportamentul pe piaţă să se realizeze în condiţii de legalitate. Conformarea cu regulile de concurenţă nu face excepţie de la acest principiu. Companiile care doresc să îndeplinească criteriile ESG trebuie să fie capabile să arate că au implementat în mod eficient politici de conformare cu regulile de concurenţă şi că acordă acestui subiect toată atenţia cuvenită.
Subiectul conformării cu regulile de concurenţă şi al politicilor interne de conformare cu aceste reguli nu este unul nou, mai cu seamă pentru companiile care au avut de-a face de-a lungul timpului cu autorităţile de concurenţă naţionale sau cu Comisia Europeană. În România, de exemplu, s-a putut observa că, pe măsură ce s-a intensificat numărul acţiunilor preventive de tip advocacy, a investigaţiilor şi inspecţiilor derulate de Consiliul Concurenţei, fiind aplicate şi amenzi substanţiale, tot mai multe companii şi-au implementat politici de conformare cu regulile de concurenţă. De altfel, existenţa unor manuale de conformare cu regulile de concurenţă la nivelul companiilor a fost încurajată în mod constat de către Consiliul Concurenţei, care, nu numai că a oferit îndrumări companiilor cu privire la conţinutul şi implementarea unor astfel de politici interne, dar a şi recompensat existenţa şi implementarea lor prin oferirea unei circumstanţe atenuante în cazul în care compania ar fi devenit subiectul unei investigaţii antitrust.
Pe de altă parte, companiile trebuie să conştientizeze că simpla existenţă a acestor politici şi manuale de conformare nu va fi suficientă, Consiliul Concurenţei punând accent din ce în ce mai mult pe o implementare concretă a acestora la nivelul companiilor, angajaţilor şi managementului prin derularea de traininguri de specialitate recurente propriilor angajaţi.
Nu în ultimul rând, atenţia acordată respectării regulilor de concurenţă face şi obiectul analizei conform standardelor ESG. În acest sens, standardul Global Repoting International (GRI) dedică un capitol special (GRI 206) obligaţiilor de raportare cu privire la abordarea managementului în ceea ce priveşte respectarea regulilor de concurenţă dar şi acţiunile anticoncurenţiale în care societatea a fost implicată,
