România profită din nou de un război din vecinătate. Ce înseamnă schimbarea strategiei NATO pentru ţara noastră
- La aproape un sfert de secol de la războiul din fosta Iugoslavie, un alt război redefinește NATO și raporturile de putere de pe continentul nostru.
- Jens Stoltenberg, secretar general NATO: Vom lua noi decizii și vom desfășura mai multe forțe de luptă ca până acum. Vom avea mai multe echipamente pre-poziționate.
- De șapte ori va crește numărul soldaților NATO prezenți pe flancul estic pentru a face față unei posibile agresiuni a Rusiei.
- Summit-ul de la Madrid va arăta încă o dată solidaritatea din interiorul alianței, dar și decizia luată deja de a sprijini Ucraina “atâta timp cât e nevoie”.
- În eurobarometrul realizat în luna iunie, 85% dintre cetățenii UE s-au exprimat pentru reducerea dependenței de materiile prime venite din Rusia.
În 2004, România a aderat la NATO. Această realizare a fost determinată de acțiunile unui alt dictator din vecinătate, e vorba de Slobodan Miloșevici, liderul Serbiei pentru un deceniu, din mai 1989 și până în 7 octombrie 2000.
Există asemănări, păstrând proporțiile, între Miloșevici și Putin, atât în ce privește autoritarismul, viziunea militaristă asupra societății, lipsa de încredere în democrație, modul de eliminare a competitorilor politici, dar și felul în care cei doi au decis să se confrunte cu lumea liberă.
Dar cea mai mare asemănare e aceea de a crede că-și pot impune propria viziune politică prin forță și măcelărirea populației civile dintr-un teritoriu considerat inamic.
Accesul României la NATO s-a făcut în urma unei decizii politice din anul 1999, când Parlamentul a aprobat că avioanele Alianței Nord-Atlantice au drept de survol prin spațiul aerian autohton pentru a bombarda Serbia și a-l înlătura pe Miloșevici de la putere.
În data de 11 iulie 1997, Bill Clinton, președintele SUA de la acea vreme, face o scurtă vizită la Bucureşti, unde se întâlnește cu Emil Constantinescu, ca să-l anunțe că România mai trebuie să aștepte câțiva ani ca să adere la NATO.
Susținerea populară pentru occidentalizarea țării face ca doi ani mai târziu, în timpul bombardamentelor Alianței Nord-Atlantice asupra Serbiei, România să ofere drept de survol în spațiul aerian avioanelor aliate care loveau Belgradul.
Foto: Wikimedia
A fost o decizie grea și nepopulară, care a dus la implozia CDR și la prăbușirea încrederii în Emil Constantinescu, președintele în funcție la acea dată, care nu a mai reușit să construiască o alianță politică astfel încât să poată candida pentru un al doilea mandat.
Dar acea decizie a sa de a se poziționa de partea NATO a adus României, cinci ani mai târziu, statutul de membră cu drepturi depline în cea mai mare și mai puternică alianță militară din lume.
Astăzi, la aproape un sfert de secol de la războiul din fosta Iugoslavie, un alt război redefinește NATO și raporturile de putere de pe continentul nostru.
Vladimir Putin, care preia controlul Rusiei exact în perioada în care Miloșevici e pus sub acuzare de crime de război și condamnat de Tribunalul de la Haga,
