Într-o zi care trebuia să le aparțină exclusiv candidaților la bacalaureat, părinților și profesorilor, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a ținut să fie vedeta, așa cum a făcut de altfel și la Evaluarea Națională.
Deși rezultatele erau gata, toți au avut de așteptat cu sufletul la gură ca dl ministru să-și facă numărul de festivism atunci când putea capta toată atenția. Și ca orice vedetă care se respectă nu a fost punctual.
Conferința de presă era programată la 9:30, a început la 9:45 fără ca dl ministru să-și explice întârzierea și să se scuze pentru ea. Punctualitatea nu face parte din educația păstorita de dl ministru.
De ce a vrut dl Cîmpeanu să țină totul în loc? Pentru a anunța personal, la oră de maximă tensiune și curiozitate, cea mai mare rată de promovare din ultimii 10 ani. Adică pentru un exercițiu de autoglorificare.
Și să fi fost vorba despre un progres real, ultimul care avea dreptul să-și aroge meritul era ministrul.
Dar progresul nu e real, e o minciună din cifre cosmetizate. Întâi, care e baza de raportare? 26% dintre absolvenții de anul acesta nu s-au înscris la examen. Un procent record. Dacă se înscriau și picau, cel mai probabil, recordul dlui ministru se făcea țăndări.
Apoi, nu spune dl ministru că numai jumătate (58%) dintre cei înscriși în urma cu 12 ani în clasa I au ajuns în această vară la bacalaureat.
Dl ministru nu a vorbit despre acești copii pierduți din țară sau în analfabetism.
Menționată doar în trecere, o temă principală ar fi trebuit să fie decalajul dintre mediul rural și cel urban, dintre județele tarii, fiecare cu diagnostic specific, dacă dl ministru dorea să aprofundeze.
O cauză este corectura inegală, nestandardizată, la nivel național. O altă problemă eludată de dl ministru: cât din rezultatele bune ale bacalaureatului măsoară munca profesorului la clasă și cât investiția părinților în meditații? Notele și promovabilitatea din mediul rural, cu mult mai mici, dau un indiciu destul de clar.
Mai ales în liceele bucureștene de top, meditațiile sunt de la sine înțelese. Lucru clarificat la un prim test în primul semestru din clasa a IX-a, la care copiii iau note foarte mici, părinții se sperie și li se explică ce au de făcut. Și cine nu pricepe din prima este convins la următoarele teste.
Vă dau un exemplu despre cum au mers lucrurile anul acesta într-un mare liceu bucureștean la o clasă de „uman” (profil umanist).
Profesoara de limba română i-a anunțat din prima zi de școală că, dacă vor mai mult de nota 8 la Bac, au nevoie de meditații, după care tot anul nu a predat decât ce a avut chef, în general, pe lângă materia de examen. Când părinții au comentat la o ședință, a urmat o oră de umilire cu urlete și amenințări la adresa copiilor.
Dna profesoară nu a uitat să menționeze că trebuie învățate pe de rost comentariile.
