La Madrid, NATO vine cu o nouă strategie care va crește rolul României, iar Finlanda și Suedia îl vor presa pe Erdogan să le accepte în Alianță
- Recep Erdogan se opune aderării Finlandei și Suediei din cauza ajutorului pe care aceste state îl acordă militanților kurzi.
- Conceptul strategic este un document cheie pentru Alianță. Acesta reafirmă valorile și obiectivele NATO și oferă o evaluare colectivă a mediului de securitate.
- Jens Stoltenberg, secretar general NATO: Aliații au oferit Ucrainei un sprijin fără precedent pentru a se putea apăra împotriva agresiunii Moscovei.
- Mircea Geoană, secretar-general adjunct NATO: Anticipăm un război de lungă durată în Ucraina. Nu vedem, din păcate, condiții pentru o soluționare politică în termen scurt.
- Sanna Marin, prim-ministru Finlanda: Pentru mine, drepturile omului și șansele egale nu au fost niciodată motiv de dezbateri și îndoieli, ci baza înțelegerii sistemului moral.
Când tânăra energică și zâmbitoare devenea cel mai tânăr prim-ministru al Finlandei, în anul 2019, la vârsta de 35 de ani, Sanna Marin, specializată în administrație publică și lidera Partidului Social Democrat, nu se aștepta să fie la cârma unui guvern care trebuia să găsească rapid o soluție la agresiunea Rusiei.
La trei luni de la declanșarea invaziei, Finlanda și Suedia au depus cererile oficiale pentru aderarea la NATO.
Turcia e singura membră a Alianței Nord-Atlantice din cele 30 care se opune aderării celor două state nordice.
Până la începutul invaziei, majoritatea finlandezilor considerau că nu au nevoie de ajutorul NATO pentru apărarea țării.
Cu un sistem de serviciul militar obligatoriu de maximum un an și unul de rezerviști antrenați și specializați, guvernul finlandez, în caz de urgență, poate mobiliza o armată bine pregătită de peste 300.000 de militari, la o populație de 5,5 milioane.
Până în 24 februarie 2022, când Putin le-a ordonat trupelor sale să atace Ucraina, părea suficient. Dar intensitatea luptelor, cruzimea militarilor ruși și distrugerile produse de bombardamentele Moscovei i-au determinat pe finlandezi și suedezi să caute garanții puternice de securitate.
Sanna Marin, prim-ministrul Finlandei, își ține în brațe fiica, Emma – Foto: sannamarin.net
Ce onoare mai mare există decât moartea în luptă?
Istoria și cultura Finlandei e marcată de vecinătatea cu Rusia. Multă vreme parte a Imperiului Țarist, își câștigă independența în 1919 pentru a fi atacată de Stalin în 1939, în ce a însemnat “războiul iernii”.
Deși finlandezii sunt înfrânți și pierd o zecime din țară, eroismul și pierderile provocate Armatei Roșii i-au ajutat să-și păstreze independența.
“Care era relația lui cu marile valuri ale istoriei lumii care-i ajunseseră la urechi într-un fel sau altul? Adolf făcea scandal. Atât știa. Și știa și ce însemna acest scandal. Se întâmplase deja, la dansuri, când vreun curajos se bătea cu pumnii în piept, se urca pe un scaun, lovind cu capul lămpile de pe tavan și urla din toți rărunchii: Exact asta credea și Makinen în sufletul lui. ”, fragment din romanul “Soldații necunoscuți”, de scriitorul finlandez Vaino Lina, care descrie forța și eroismul soldaților prinși în menghina unui război de apărare împotriva lui Stalin și expansionismul lui Hitler.
