Băncile au ajuns să ofere dobânzi de peste 9% clienţilor cu sume mari în negocieri bilaterale. Dar ţinta BNR este ca băncile să majoreze dobânzile la depozite, astfel încât să-i determine pe români să schimbe depozitele în euro în lei şi să readucă în bănci sumele ascunse sub saltea de frica inflaţiei şi a ruşilor
La începutul săptămânii trecute, discutam cu un bancher de top despre ce se întâmplă pe piaţa interbancară, cu deficitul de lichiditate şi creşterea dobânzilor la lei, nu la credite, ci la depozite (creşterea dobânzilor la credite va veni imediat).
Am înţeles că pe piaţă, în tranzacţiile bilaterale, cu clienţi mari, cu companiile care au surplus de cash, sunt bănci care au ajuns să plătească dobânzi spre 10% (10% pe an, dar pe termen scurt)?
Nu am auzit încă de 10%, dar ştiu de 9%, a fost răspunsul bancherului. Dar stai că ajungem şi la 10%, dacă nu chiar peste; pe piaţă este o tensiune cum nu am mai văzut de mult, din 2008 (în toamna lui 2008, ca să ţină cursul valutar, BNR şi Mugur Isărescu au strâns politica monetară astfel încât dobânzile la lei au urcat la 50-100% şi peste, pe termen scurt).
În încercarea de a nu scăpa inflaţia chiar de tot de sub control, BNR a strâns politica monetară atât de mult încât pe piaţă s-a creat un deficit de lei destul de mare, pe care băncile, în special cele din eşalonul doi, încearcă să-l acopere plătind dobânzi din ce în ce mai mari de la o zi la alta.
Vineri, Nuclearelectrica, o companie controlată de stat şi care are lichidităţi importante, a anunţat că a plasat lei la Banca Românească într-un depozit cu scadenţa la 19 decembrie, pentru care va primi o dobândă de 8,99%. Acum câteva săptămâni plasase un depozit bancar pentru care primise o dobândă de 7,49%.
Dacă Nuclearelectrica nu era o companie listată la Bursă, nu am fi aflat de aceste plasamente. Băncile caută acum lichidităţile pe care le deţin companiile de stat, şi care stau în depozite curente cu dobândă de 1%, pentru a le oferi dobânzi la preţul pieţei ca să le ţină banii în depozite.
Pe piaţa titlurilor de stat, vineri randamentul – dobânda efectivă de tranzacţionare pe piaţa secundară – la titlurile pe 10 ani a sărit la 9,3%, faţă de 9,05% joi. Creşterea este semnificativă de la o zi la alta.
În acest ritm, titlurile de stat pe piaţa secundară la 10 ani vor ajunge să fie cotate la un randament de 10%, ceea ce ar putea pune BNR în situaţia de a interveni în piaţă prin cumpărarea de titluri de stat ca să liniştească apele. La un an, titlurile de stat se tranzacţionează pe piaţa secundară la 8,46%.
ROBOR la trei luni a fost cotat vineri la 6,17%, iar la un an este cotat la 6,49%.
Pe piaţa interbancară a scadenţelor scurte – de pe o zi pe alta (overnight) sau până într-o lună – rata dobânzii a fost joi de 4,01%.
La populaţie, băncile au crescut dobânzile, dar nu prea mult. Băncile mari oferă între 4-6%, iar băncile mici oferă mai mult (TBI – 8% la un an şi 10% pe an la 5 ani).
