Scapă Polonia de restricționarea banilor europeni, datorită atitudinii exemplare împotriva Rusiei?
După Katyn, unde elita militară a Poloniei a fost exterminată de ruși, și după Smolensk, unde președintele polonez Lech Kaczynski și alte 95 de persoane au murit în urma prăbușirii avionului în care se aflau, polonezii nu ar putea să acorde nici cea mai mică circumstanță atenuantă Rusiei.
Sunt două momente traumatice asumate colectiv și care definesc poziționarea fermă a Poloniei împotriva agresiunii din Ucraina.
E însă suficient, pentru ca Uniunea Europeană să întoarcă privirea de la derapajele privind justiția din Polonia și să dea în continuare bani europeni Varșoviei?
Deocamdată, Comisia Europeană a decis să aprobe planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, în vreme ce banii pentru Ungaria rămân blocați, din motive care privesc, de asemenea, încălcarea regulilor statului de drept. Diferența este că Viktor Orban nu se arată interesat de agresiunea rusă în Ucraina, pe care încă din campania electorală a numit-o un război local, între slavi, pe care nu trebuie să-l deconteze la pompă sau la raft ungurii.
De la Budapesta, Viktor Orban apasă pedala lipsei de unitate în UE, una dintre temele predilecte ale propagandei rusești și blochează sistematic sancțiunile la adresa Rusiei. Ultima ispravă: scoatea patriarhului Kirill, cel care a reușit să introducă Biserica Rusă în instituțiile militare și armele nucleare pe agenda preoților, din lista rușilor vizați de sancțiuni. O atitudine care a făcut Polonia să se distanțeze de Budapesta și să spargă astfel grupul de la Vișegrad.
Polonia a avut o atitudine puternică, împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina și aici s-a despărțit de Ungaria. Solidaritatea polonezilor față de refugiați, vizitele liderilor politici de la Varșovia la Kiev, toate acestea au fost văzute de la Bruxelles. Cântărește atitudinea anti-Rusia mai mult decât regulile statului de drept, când vine vorba despre banii europeni?
Foto: Hepta.ro
Iată ce spunea președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un interviu pentru spotmedia.ro:
„Este esențial ca toate statele membre să respecte Tratatele pe care le-au semnat când au intrat în Uniunea Europeană. Statul de drept este fundamentul pe care încrederea între statele membre este construită.
Sunt de asemenea impresionată de eforturile făcute de Polonia, de comunitățile ei, de primari și de cetățeni, pentru a găzdui milioane de ucraineni care fug de război. De aceea am cerut mai mult ajutor pentru Polonia și statele cu care se învecinează Ucraina și care primesc refugiați.
Dar una nu o exclude pe cealaltă. Cred că este absolut compatibil să sprijini statul de drept și în același timp să sprijini oamenii care îi găzduiesc pe ucrainenii care fug de război, deschizându-le inimile și casele”.
Europarlamentarul Sophia in ‘t Veld, de la Renew Europe, aripa liberală, grup din care fac parte contestatari ai deciziei lui von der Leyan de a merge înainte cu PNRR-ul pentru Varșovia, este una dintre cele mai puternice voci din Parlamentul European în ceea ce privește respectarea statului de drept în Uniunea Europeană.
