Oportunităţile de creştere şi puterea de negociere a angajatului sunt mai mari în România decât în Germania sau o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât ar putea câştiga în ţară. În Germania trăieşti doar ca să munceşti, în România nu este chiar aşa
Acum câteva săptămâni, am avut la ZF Live o discuţie cu Daniel Metz, preşedintele boardului de directori de la NTT Data Cluj, o companie de software cu 2.000 de angajaţi în România şi Serbia, despre situaţia actuală – războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice, condiţiile din piaţă şi implicaţiile asupra noii generaţii, care nu s-a confruntat niciodată cu o astfel de criză (creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, război la graniţă).
Pentru Daniel Metz, războiul din Ucraina, dincolo de teama normală, reprezintă o oportunitate mare pentru România având în vedere că este de partea bună a baricadei. „A venit momentul să profităm de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO. Până acum, noi am perceput Uniunea Europeană doar ca un furnizor de bani şi de subvenţii.
Noi avem oportunitatea de a ne integra mai bine. Aş putea spune că avem din nou un noroc istoric după Primul şi al Doilea Război Mondial.” Istoria lui Daniel Metz este legată de Germania, unde a trăit, a învăţat şi a lucrat mai bine de 10 ani, dar el spune că pentru români oportunităţile sunt mai degrabă aici, în ţară, decât în afară, în ţările vestice.
Creşterea economică din ultimul deceniu a mai redus din decalajele faţă de Occident, din toate punctele de vedere. Salariile au crescut semnificativ, dobânzile au scăzut, iar puterea de cumpărare a crescut.
Sunt mulţi români care lucrează în Italia, Spania, Grecia şi care nu câştigă 1.000 de euro pe lună, cât ar putea să câştige în ţară. Acolo sunt rupţi de familii şi dezrădăcinaţi. În continuare există acest miraj al pieţelor vestice, mulţi români, în special tineri, considerând că vor câştiga mai bine în afară şi pot avea o viaţă mai bună în altă parte.
Dar de foarte multe ori nu este aşa. Eu am trăit în Germania şi ştiu ce spun, menţionează Daniel Metz. Acolo trăiam doar ca să muncesc şi când veneam de la serviciu eram extenuat. În România nu este chiar aşa.
Tot mai mulţi oameni din România au un serviciu bun, au un angajator bun, iar puterea de negociere a angajatului este mult mai ridicată decât a unuia din Germania, Spania sau Italia. Drepturilor angajaţilor în România au crescut. Cei care pleacă invocă sistemul de educaţie şi de sănătate ca fiind unul dintre motivele deciziei de a pleca din ţară.
Ca infrastructură, piaţa occidentală este mai bună, dar în România, dacă vrei să mergi la un medic specialist, te poţi programa a doua zi, în timp ce în Germania poţi să aştepţi şi câteva luni. În privinţa educaţiei, în România poţi să înveţi limba engleză, limba franceză, poţi să faci pian sau balet.
În Germania, toate aceste lucruri costă şi costă foarte mult. Bineînţeles, când mergem în vacanţă ni se pare că lucrurile sunt altfel decât în România, mult mai bune, şi de aceea am vrea să plecăm acolo. Dar dacă trăim acolo, vedem că situaţia nu este chiar aşa, şi ei au problemele lor,