Deși alegerile au trecut și s-a văzut instalat într-un mandat confortabil, Viktor Orban nu a încetinit motoarele subminării autorității Uniunii Europene, pe niciun palier, nici pe cel al respectării statului de drept în interior, unde, din contră, a decretat o stare de urgență care îi dă practic drepturi legislative depline, nici pe cel al combaterii Rusiei agresoare cu orice preț (plătit la pompă sau nu), unde Orban sabotează sistematic solidaritatea statelor UE.
Ultima ispravă: se opune sancționării patriarhului Kirill, unul dintre ideologii umăr la umăr cu Vladimir Putin, cel care a coordonat sacralizarea puterii nucleare a Rusiei.
Viktor Orban și-a facut un brand din a fi liderul teribil din UE, politicianul care înfruntă instituțiile europene și care a trecut de la a fi gardianul creștinismului la a fi paznicul banilor ungurilor, în așa fel încât niciun cent să nu fie irosit pentru costurile războiului din Ucraina.
Face Viktor Orban asta doar pentru a-și confirma imaginea de lider creștin? Ce obține este, încă o dată, sabotarea Uniunii Europene, o strategie pe care Vladimir Putin a abordat-o mai în forță după anexarea Crimeii, care până în 2014 părea imposibilă în ochii Occidentului.
În opinia lui Stefano Bottoni, istoric italian specializat în Europa Centrală și de Sud-Est și autorul unei monografii despre modelul despotatului folosit de Viktor Orban la Budapesta, apropierea de Rusia este o strategie.
„Viktor Orban a avut atitudine antirusească, până prin 2008 – 2009. A fost apoi o schimbare radicală. Când a revenit la putere în 2010, era un Viktor Orban absolut schimbat, din punct de vedere geopolitic. Nu mai era atlantist, Ungaria era deja în Uniunea Europeană și NATO, a început o apropiere strategică de Rusia, de Turcia, de puterile autoritare, nedemocratice.
A reușit să facă acceptat lucrul acesta, cu Fidesz. Astăzi, majoritatea populației maghiare care votează Fidesz are o opinie pozitivă față de China și Rusia, ceea ce nu era acum 20 de ani.
Această parte a electoratului are o opinie critică față de SUA, de Occident, nu percepe Ungaria ca parte din Occident”, spune Bottoni, într-un interviu acordat SpotMedia înainte ca Rusia să-și trimită trupele în Ucraina.
Nici utilizarea Bisericii nu este o premieră.
„Ungaria este un caz foarte interesant. Majoritatea populației ungare nu e practicantă religios, dar se declară conservatoare și statul sprijină bisericile cele mai diferite, cu bani grei. Deși nu e la fel de dur ca polonezii, cu lupta împotriva avortului, în Ungaria legislația privind avortul este ultraliberală. Din acest punct de vedere, Viktor Orban este mai pragmatic și mai cinic, pentru că atunci când detectează o problemă pe care populația nu o vrea abordată, nu o face. Dacă însă poate fi abordată, începe atacul”.
A fost cazul războiului din Ucraina, pe care Orban l-a transformat într-o trambulină pentru încă un mandat. L-a jucat maximal, numind războiul unul local, între slavi, pe care ungurii nu trebuie să-l deconteze, așa cum le cere Uniunea Europeană.
