Actuala Constituție are nevoie de revizuire. Contrar multor opinii, la momentul elaborării ei nu a fost o lege proastă, dimpotrivă, însă evoluția societății, involuția clasei politice și ieșirea CCR din rolul constituțional (ceea ce a fost posibil ca urmare a revizuirii din 2003) au generat situații pe care prevederile nu le-au putut acoperi. Ceea ce a sporit derapajul CCR, care s-a simțit și obligată și îndreptățită la legiferare.
Dar oricum ar fi ea, actuala Constituție are toate șansele să fie mai bună decât ceea ce ar putea genera demersul de revizuire intenționat de actuala coaliție.
Argumentul principal este capacitatea extrem de modestă de legiferare eficientă și consistentă a acestei majorități, dovedită de numeroasele legi inepte și greșite, dar și de înclinația fără precedent spre populism. Să nu uităm că revizuirea ar urma să se producă în perioada preelectorală. Dar și unele probabile interese personale.
Există deja un subiect asupra căruia majoritatea pare să fi ajuns la consens – trecerea la republica parlamentară, adică un președinte care să fie ales de Parlament, nu de popor. PSD și UDMR susțin deschis subiectul.
Social democrații știu că au șanse minime să cucerească reduta și că mereu trimit la sacrificiu un lider. Marcel Ciolacu nu vrea să fie acela, dar nici să riște ca printr-un neașteptat succes să creeze un alt pol de putere în partid.
În schimb, ca principal partid parlamentar, cum a tot fost PSD, sub diferitele sale denumiri, în ultimii 30 de ani, ar putea să fie factorul decisiv pentru alegerea președintelui în Parlament.
Socoteala este asemănătoare și în cazul UDMR, care mereu ar avea poziția de balama. Kelemen Hunor s-a pronunțat de altfel deschis pentru modificare.
PNL evită subiectul, dar a grăit Klaus Iohannis care nu a exclus soluția, pronunțându-se pentru o clarificare: „Vrem președinte ales de popor cu puteri multe sau vrem președinte ales de Parlament, care are o poziție mai degrabă protocolară? Sunt argumente pro și contra pentru ambele”. Care a fi argumentele pro președinte ales de Parlament în opinia președintelui ales?
Clarificarea e necesară pe fond, dar pusă în mâna actualului Parlament nu e nicio surpriză în ce direcție se va duce. Tocmai de aceea, nu ar fi fost de așteptat ca președintele în funcție să o apere, să se lupte pentru legitimitatea ei electorală, pentru legătura directă dintre popor și președinte?
Soluția pare să fie a unui președinte cu aceleași atribuții ca acum, dar numit de Parlament. Ceea ce e un dezechilibru invers celui actual. Dacă acum atribuțiile au devenit, după numeroase ciuntiri, prea puține în raport cu legitimitatea electorală maximă, în sistemul propus, ele ar fi prea multe pentru un președinte ne-ales.
Cu alte cuvinte, vor trece la Parlament, în mod indirect, deci fără raspunderea politică aferentă, toate atribuțiile actuale ale președintelui, care va fi un produs al majorității.
Sigur că, indiferent de voința clasei politice, revizuirea Constituției trebuie să fie votată de popor prin referendum.
» Citește în continuare articolul
