Petiţia pe Schengen, depusă de asociația înființată de Nicolescu, acceptată: Va fi discutată în Parlamentul European în regim de urgenţă
Petiţia pe Schengen, depusă de asociația înființată de Nicolescu, acceptată. Va fi discutată în Parlamentul European în regim de urgenţă. Sursa foto: freepik.com
Petiţia pe Schengen depusă în ianuarie de Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice în Parlamentul European a fost acceptată pentru a fi discutată în regim de urgenţă în Comisia pentru Petiţii, în data de 22 martie, a anunţat, miercuri Răzvan Nicolescu, preşedintele asociaţiei.
„Este bine că petiţia noastră cu privire la tratamentul abuziv şi anti-european al cancelarului austriac în ceea ce priveşte aderarea românilor la spaţiul Schengen a fost acceptată pentru a fi discutată în Parlamentul European în regim de urgenţă. Vom merge la Bruxelles pe 22 martie şi vom spune că românii au dreptul garantat de tratate UE pentru a fi în Schengen, iar Uniunea Europeana trebuie să rămână spaţiul în care regulile şi tratatele trebuie respectate. Demersul nostru este de a apăra drepturile românilor, dar şi fundamentele pe care s-a creat Uniunea Europeană”, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.
Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice a depus, în data de 9 ianuarie, o petiţie prin care solicită Parlamentului European „ieşirea din pasivitate şi îndeplinirea obligaţiilor legale de a reprezenta toţi cetăţenii UE”.
În această petiţie, reprezentanţii asociaţiei semnalează că în data de 9 iunie 2011, Consiliul UE a adoptat o poziţie favorabilă României în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, având în vedere îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice, menţionând în mod expres că orice deficienţe minore anterioare fuseseră remediate, concluzionând că: „România a dovedit în ansamblu că este suficient de pregătită pentru a aplica dispoziţiile acquis-ului Schengen”.
„Votul Consiliului trebuie să se întemeieze pe argumente”
Petiţia semnalează că, potrivit art. 4 alineatul (2) al Actului de aderare din 2005, „dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis”.
„Unica interpretare acceptabilă a acestor prevederi din Actul de aderare este aceea că votul Consiliului trebuie să se întemeieze pe argumente ce vizează îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la spaţiul Schengen de către statul membru analizat, acesta neputând fi exercitat în mod abuziv, discreţionar, în lipsa unor argumente care să vizeze cauza, având în vedere că interpretarea sistemică a TUE (Tratatul privind Uniunea Europeană n.r) obligă la îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul Uniunii cu bună-credinţă, conform principiului cooperării loiale, cu respectarea valorilor egalităţii, fără nicio discriminare”, se arată în document, care subliniază că aceeaşi interpretare este validată şi de Parlamentul European prin Rezoluţia din 18 octombrie 2022.
