Confruntate cu tensiunea lipsei de lichiditate de pe piaţa interbancară, băncile mari sunt presate să majoreze dobânzile la depozitele în lei pentru populaţie şi companii. Schimbarea economiilor din lei în valută începe să creeze o problemă
De anul trecut, de când a reapărut inflaţia, Banca Naţională a început să schimbe politica monetară, în încercarea de a nu pierde controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat, depăşind toate aşteptările: de la o inflaţie anuală de 2-3%, în martie am ajuns la 10,15% (martie 2022/martie 2021), iar Florin Cîţu, fostul premier, anunţă că s-ar putea ca inflaţia să ajungă şi la 15% în acest an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii în România.
De la 1,25% dobână de referinţă, BNR a ajuns cu dobânda la 3%, iar cu dobânda Lombard, la care se împrumută băncile, la 4%. În acest moment, dobânda Lombard este practic principala dobândă de referinţă, având în vedere că băncile au ajuns să facă coadă la BNR pentru a lua împrumuturi.
Timp de un deceniu, băncile au beneficiat de o lichiditate în exces, având în vedere că depozitele atrase de la populaţie şi companii au depăşit cu mult creditele acordate, surplusul fiind de 30%.
Având în vedere excesul de lichiditate, inflaţia scăzută şi politica mai relaxată a BNR, băncile au scăzut dobânzile la depozitele în lei pentru că nu aveau ce să facă cu banii. Ritmul de creştere a creditării era ridicat în raport cu datele istorice, dar nu suficient încât să absoarbă toate lichidităţile.
Cu surplusul înregistrat, băncile au finanţat statul, care a înregistrat an de an un necesar de finanţare din ce în ce mai mare pe fondul creşterii deficitelor bugetare. Totul a culminat în 2020-2021, când Ministerul Finanţelor a avut nevoie de aproape 250 de miliarde de lei, în lei şi valută. În cei doi ani de Covid, economiile la bănci au crescut substanţial, pentru că oamenii şi companiile nu prea au avut ce să facă cu banii.
În februarie 2022 depozitele totale în bănci atât pentru persoane fizice cât şi pentru companii au fost de 481 de miliarde de lei, din care în lei au fost 306 miliarde de lei, iar în valută echivalentul a 174 miliarde de lei. Populaţia avea depozite în lei de 164 miliarde de lei, iar în valută de 121 miliarde de lei.
Creditele acordate de către bănci persoanelor fizice şi companiilor au fost, în februarie 2022, de 330 miliarde de lei, din care în lei 239 miliarde de lei, iar în valută de 90 miliarde de lei. Populaţia a luat credite în lei de 138 miliarde de lei, iar în valută soldul scăzuse la numai 26 miliarde de lei.
Până la începutul anului, băncile nu au mişcat deloc dobânzile la depozitele în lei luate de la populaţie şi companii, pentru că aveau lichiditate în exces. Dar pe măsură ce BNR a început să strângă cureaua din cauza creşterii inflaţiei, băncile au început să simtă săptămână de săptămână schimbarea politicii monetare.
Între timp, pe lângă explozia inflaţiei, au apărut şi tensiunile geopolitice – războiul din Ucraina, sancţiunile economice împotriva Rusiei – şi contrareacţia de pe pieţele occidentale – creşterea preţului la gaze şi energie,
