KPMG, una dintre cele mai mari patru firme de audit din lume, și-a publicat prognozele privind economia globală, la sfârșitul lunii aprilie. Raportul Global Economy Outlook este bazat pe analize de tip expert efectuate de economiști din întreaga rețea a firmelor membre.
KPMG arată că, în timp ce economia globală se afla pe calea redresării după pandemie, un alt șoc sistemic s-a făcut resimţit la nivel mondial.
Invazia Ucrainei, schimbare tectonică în zona riscului geopolitic
Invazia Ucrainei a determinat o schimbare tectonică în zona riscului geopolitic, consideră analiștii KPMG. Dincolo de efectul declanșării unei crize umanitare profunde în Europa de Est, impactul economic al conflictului – și sancțiunile asociate acestuia – vor fi resimțite în întreaga lume, încetinind creșterea economică şi contribuind la creşterea presiunilor inflaționiste, aflate deja pe o pantă ascendentă.
Având în vedere că situația rămâne extrem de incertă, raportul KPMG ia în considerare trei scenarii alternative. În scenariul de bază, prețurile petrolului la nivel mondial sunt proiectate a fi cu 30 de dolari mai mari decât traiectoria lor înainte de escaladarea crizei, iar prețurile la gaze cu 50% mai mari în Europa. Se preconizează că prețurile la alimente la nivel mondial vor crește cu 5%.
Scenariul alternativ pesimist ia în considerare o creştere a prețurilor la petrol mai mare cu 40 de dolari şi a preţului la gaze de 100% pentru Europa și de 50% pentru restul lumii. De asemenea, presupune o creștere de 10% a prețurilor la alimente la nivel mondial.
Ambele scenarii au ipoteza de creștere cu 23% a prețului mediu al metalelor și o creștere cu 4% a costului inputurilor agricole. Ele includ, de asemenea, prime de risc de investiții mai mari și cheltuieli guvernamentale suplimentare în Europa.
În final, scenariul optimist este bazat pe o ipoteză în care conflictul este soluţionat mai rapid decât se anticipase, prețurile revenind la nivelurile de la începutul lunii februarie, odată cu restabilirea fluxurilor de producție și a celor comerciale. Simulările arată că, în acest scenariu, creșterea PIB-ului global ar putea varia între 3,3%-4% în acest an și între 2,5%-3,2% în 2023.
România ar putea trece mai ușor peste criză cu politici adecvate
Datorită proximităţii regionale și a legăturilor sale comerciale atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, Europa Centrală și de Est a fost în centrul atenției încă de la începutul conflictului. România, în special, se confrunta cu o nevoie presantă de ajustare a dezechilibrelor sale macroeconomice încă înainte de declanşarea ostilităţilor.
România se afla sub procedura UE de deficit bugetar excesiv încă de la începutul anului 2020 – chiar dacă aceasta este în prezent suspendată din cauza pandemiei. Eforturile de a reduce deficitul bugetar structural relativ mare în anii următori ar putea avea un efect negativ indirect asupra creșterii economice. În plus, adâncirea constantă a deficitului de cont curent – situat la -7,1% din PIB în 2021, al doilea ca mărime din UE – ar necesita o corecţie treptată și mai degrabă imediată,
