Condamnarea Elenei Udrea în dosarul „Gala Bute” are semnificații cu mult mai importante decât cea care ia ochii – persoana condamnatei și tevatura fugii/capturării.
După toate informațiile, Elena Udrea își plănuia de ceva vreme fuga din țară, dar nu în perspectiva dosarului „Gala Bute”, de care se temea mai puțin, ci în perspectiva dosarului finanțării campaniei din 2009 a lui Traian Băsescu, în care este condamnată în primă instanță la 8 ani de pușcărie, împreună cu Ioana Băsescu (5 ani). Dar încă nu era gata de plecare.
Contestația în anulare în dosarul „Gala Bute” arăta bine pentru Elena Udrea până în urmă cu câteva zile. DNA susținuse rejudecarea, dar miercuri seara procurorii au pus decizii scrise în sens contrar.
Ar merita analizat ce anume a făcut-o pe Elena Udrea să plece intempestiv efectiv unde a văzut cu ochii cu câteva ore înainte de pronunțarea pe care o credea cel puțin amânată, dacă nu chiar favorabilă ei. Premoniție? Scurgere de informații secrete?
Cred că statul român are datoria să clarifice acest lucru, pentru că speța ar putea fi de o gravitate extremă.
Pentru Elena Udrea începe traversarea deșertului. Acești 6 ani de pușcărie plus ce ar putea încasa în alte două dosare: finanțarea campaniei și Hidroelectrica.
Dar mai important decât persoana este că finalul povestii lungi și încâlcite pune o autentică piatră de hotar în jurisprudența din România și reprezintă o emancipare a ÎCCJ de sub bocancul abuziv al CCR.
Fapta a fost săvârșită în 2011, când Elena Udrea a organizat cu fonduri europene Gala de box „Lucian Bute”. În iunie 2018, a fost condamnată definitiv la 6 ani de pușcărie, în absență, pentru că din februarie fugise deja în Costa Rica.
Până să revină în țară, CCR răsturnase condamnarea prin Decizia nr. 685/2018 care stabilea că ÎCCJ a fi constituit nelegal completurile de 5 judecători, inclusiv cel care o condamnase pe Udrea. CCR fusese sesizată cu un conflict de natură constituțională de ministrul Justiției, Tudorel Toader, acum avocat al Elenei Udrea în această speță.
Imediat Udrea a depus contestație în anulare, ÎCCJ a admis-o în principiu și a suspendat executarea pedepsei, dar a sesizat CJUE. Judecarea contestației Elenei Udrea a fost suspendată până la pronunțarea CJUE.
În decembrie anul trecut, CJUE a dat o decizie istorică: „Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.
Cu alte cuvinte, spune CJUE, judecătorul național are dreptul să ignore deciziile CCR privind completurile nelegal constituite atunci când aplicarea lor implică risc de prescripție și dacă la mijloc sunt bani europeni.
Când a intrat avocat în acest dosar pe ultima sută de metri,
