Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Gestionarea crizelor trebuie să fie susţinută de rezilienţa financiară
“Trăim într-o perioadă caracterizată de incertitudini majore şi din punct de vedere economic şi financiar. Evoluţiile ultimilor ani au arătat că economia trebuie să fie pregătită pentru a face faţă şocurilor determinate de evenimente extreme ca şi conţinut şi formă de manifestare. Răspunsul pe care economiile trebuie să-l adopte este necesitatea unei dezvoltări sustenabile. Fără îndoială, sustenabilitatea este cheia dezvoltării viitoare, iar această evoluţie firească a fost afectată, din păcate, în ultima perioadă de două şocuri majore – pandemia de coronavirus şi conflictul din Ucraina.
Dacă privim sintetic şi retrospectiv, pandemia a avut o serie de consecinţe şi a determinat schimbări profunde în economie şi societate. În mod evident, aceasta a determinat schimbări (probabil de durată) în comportamentul consumatorilor, iar studiile efectuate au evidenţiat mai multe tendinţe. Spre exemplu, studiile Comisiei Europene (ec.europa.eu) au concluzionat următoarele tendinţe:
– De a susţine afacerile locale şi de a efectua cumpărături la magazinele din proximitate
– De a lua decizii ”verzi”, în sensul disponibilităţii de a plăti mai mult pentru produse mai durabile
– Îngrijorarea privind plata facturilor
– 42% au amânat achiziţiile majore pe fondul incertitudinii, iar 80% nu au făcut planuri de vacanţă
– 56% au ţinut cont de problemele de mediu în deciziile lor de cumpărare, iar 67% au cumpărat produse nedăunătoare mediului, chiar dacă au fost mai scumpe
– De a efectua cumpărături online (71% au cumpărat online în 2020)
În opinia mea este totuşi posibil ca, sub impactul celorlalţi factori care au apărut în ultima perioadă, dintre care criza pe piaţa energetică este foarte importantă, o parte dintre aceste tendinţe să se atenueze în viitor.
În altă ordine de idei, pandemia a generat, de asemenea, schimbări şi la nivelul ofertei de bunuri şi servicii, iar restricţiile au determinat întârzieri şi rupturi în lanţurile de distribuţie. În acelaşi timp, s-au înregistrat creşteri ale costurilor de producţie din cauza cheltuielilor suplimentare datorate măsurilor de prevenţie, dar şi din cauza creşterii preţurilor din energie. Se poate concluziona că pandemia a avut un impact semnificativ asupra indicatorilor macroeconomici, dar a evidenţiat în acelaşi timp că unele sectoare au fost mai reziliente decât altele (spre exemplu, IT, sectorul bancar).
S-a observat şi o accelerare a digitalizării în diferite domenii şi o aducere în prim plan a unei cereri crescute pentru platforme digitale, software, hardware şi servicii. În acest context, amintim de Agenda digitală la nivelul UE şi de obiectivele enunţate, concentrate pe patru direcţii principale – abilităţi, afaceri, infrastructură, servicii publice. Aceste preocupări la nivelul UE sunt evidente, având în vedere bugetul propus pentru Programul Digital European în perioada 2021-2027, care se ridică la 7,5 mld EUR.
Aşa cum mai am afirmat şi cu alte ocazii, este un moment prielnic ca printre alte obiective strategice ale României să dezvoltăm şi investiţiile în programe de cercetare strategică în domeniile: AI, securitate cibernetică, calcul cuantic, comunicaţii 5G.
Al doilea şoc major al ultimei perioade de timp este conflictul din Ucraina cu implicaţii majore asupra vieţii oamenilor,
