Avocatul Cristian Winzer a sesizat niște aspecte interesante după ce ÎCCJ a decis că Băsescu a colaborat cu Securitatea
Avocatul Cristian Winzer a venit cu mai multe explicații după ce ÎCCJ a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
„Am enunțat ieri posibilitatea (și necesitatea) ca numitul BĂSESCU Traian (confirmat a fi fost colaborator al securității ca poliție politică, identificat sub numele conspirativ ”Petrov”) să fie cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, în raport de declararea necorespunzătoare a adevărului la momentul completării declarațiilor de candidatură la anumite alegeri electorale (în cuprinsul acestor declarații candidatul trebuind a specifica, în mod clar, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al securității).
În primul rând, reafirm faptul că Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) se poate sesiza DIN OFICIU, existând informații publice consistente care pot contura (cel puțin) posibilitatea săvârșirii unei infracțiuni.
În al doilea rând, apreciez nu doar că NU a intervenit prescripția răspunderii penale, dar chiar că numitul BĂSESCU Traian poate fi cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații în raport de mai multe momente în care a declarat în mod necorespunzător adevărul, fiind în prezența unei infracțiuni continuate.
Practic, persoana identificată sub numele conspirativ ”Petrov” a săvârșit infracțiunea la diferite intervale de timp (de fiecare dată când a completat/declarat și atestat, în mod necorespunzător adevărului, în fața unor entități publice, în vederea producerii de consecințe juridice, că nu a fost colaborator al securității ca poliție politică), dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale (accederea și menținerea în funcții de demnitate publică).
În acest context, termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data săvârșirii ultimei acțiuni (anul 2019, când a completat declarația de candidatură pentru Parlamentul European).
În al treilea rând, contrar mesajului public pe care numitul BĂSESCU Traian l-a promovat, potrivit căruia ”nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, probatoriul administrat de instanța de judecată în cauza având ca obiect constatarea calității de colaborator al securității (faza procesuală a fondului – Curtea de Apel București) a confirmat, printre altele, CONȘTIENTIZAREA deplină a colaboratorului asupra actelor și faptelor sale materiale (și redau câteva paragrafe relevante):
”Curtea apreciază că, în mod rezonabil, această apărare NU poate fi primită, deoarece, în primul rând, faptul că Serviciile de contrainformații făceau parte din structura securității era prevăzut expres într-un act normativ publicat în Buletinul Oficial, iar pârâtul a arătat în fața instanței că a urmat cursuri de legislație la Institutul de Marină, astfel că NU ESTE PLAUZIBIL că el s-a aflat în eroare sub acest aspect.
În al doilea rând, Curtea ia în considerare că din examinarea celor două note informative rezultă, pe de o parte, că LIPSEȘTE orice referire la activitatea notorie a oricărui serviciu de contrainformații militare, respectiv contracararea serviciilor de spionaj străine,